Page 339 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

La fete, găsim trei nume de botez triple (Aurora Livia Adriana – 1893, fiica
preotului local Gheorghe Telescu și a soției sale Floare; Victoria Gizela Persida –
1901, fiica lui Nicolae și Ana Dămian; Jesica Sofia Liubitia (de la sârbescul Liubița)
– 1903, fiica lui Aurel și Lucreția Nicolaș; respectiv cinci duble: Roxa-Sofia – 1894,
fiica lui Ioan și Eva Regep; Rea-Silvia – 1887, fiica învățătorului Georgiu și Miliția
Minisianu; Veturia-Emilia – 1892, fiica preotului Gheorghe Telescu și a soției sale
Floare; Lena Ielitia – 1899, fiica lui Valeriu și Floare Terzeu; Elena-Floare – 1900,
fiica lui Nicolae și Maria Vințean. Reîntâlnim din nou, chiar de două ori, o dată la
numele de botez triplu, a doua oară la unul dublu, pe preotul Gheorghe Telescu și
soția sa, Floare. Din nefericire, preotul Telescu, născut în 1867, la Arad, a decedat pe
14 septembrie 1898, după trei ani de suferință, la vârsta de 31 de ani, lăsând în urmă
cinci copii orfani.
Întâlnim și în acest caz nume de botez în formele lor slavizate: Jela (Iella),
Ielița, Ielitia – derivate pentru Elena; Catița (Catitia, Katitia) – derivate din Ecaterina;
Lenca – diminutive pentru Elena sau chiar slave: Bosilca – femininul pentru Busuioc;
Militia, Miliția – corect Milița; Zsivca (a se citi Jivca); Milca; Dinca (posibil
diminutivul de la Radenka sau Radinka) toate acestea probabil ca urmare a influenței
în timp a Bisericii Ortodeoxe Sârbe. Mai puțin obișnuite, apar și numele Fema și
Elisauca (posibil, parțial – „…sauca“ - o formă a numelui sârbesc Savca).
Alca provine din numele musulman Alka, derivat din numele Alia (Alija, în
Bonsia și Herțegovina). Se pare că în ambele cazuri, respectiv Alia și Alca, memoria
colectivă și-a spus cuvântul, după 164 de ani de stăpânire otomană în Banat, în Cenad
existând și astăzi numele de familie Regep (Rejep), care are o certă proveniență turcă,
deși nu se poate vorbi de familii turcești în această localitate.
Din tabelul de mai sus, se desprinde limpede popularitatea de care s-au bucurat
numele de Ana (109) și Maria (88). Cu toate acestea, dacă ar fi să adunăm toate
numele de Elena, cu derivatele Ileana (Ilena, Iliana) și formele sale slavizate (Jela
(Iella), Ielița, Ielitia, Lenca), acesta ar fi pe primul loc (120).
Semificații: Ana - bunăvoinţă, milă (ebraică); unul dintre cele mai cunoscute
și răspândite prenume din onomastica creștină, aceasta datorându-se vechimii și
provenienței sale directe din Vechiul și Noul Testament; Maria - mare de amărăciune,
(egipteană) iubit; prenume feminin cu cea mai mare răspândire pe toate continentele;
Elena - helene = torță, foc sau selene = lună (greacă), unul dintre cele mai răspândite
prenume feminine din onomastica românească.
Creștinii o consideră pe Sf. Ana a fi fost mama Sfintei Maria și bunica lui
Isus Hristos, poate de aici preferința cenăzenilor. În ceea ce privește popularitatea
numelui Elena (Sf. Elena fiind mama împăratului Constantin cel Mare, biserica
ortodoxă română sărbătorindu-i pe amândoi deodată), cu derivatele sale Lena, Ilena,
Ileana, dar și a celor slavizate, tindem să credem că a fost mai mult o chestiune
de modă, iconografia nefiind atât de numeroasă și expresivă ca în cazul Sf. Maria
(ținând pe pruncul Isus în brațe), de pildă.
În perioada 1876-1903, la românii ortodocși din Cenad s-au consemnat 16
perechi de gemeni, din care cinci de băieți, șapte de fete și patru mixte. Două perechi
de gemeni, respectiv George și Mitru (părinții Terentiu Minisian și Veta Covaciu) și

337