Page 343 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

Ecouri la ediția I

Cornel Ungureanu

Dușan Baiski a publicat cărți de poezie, proză, de eseu, de studii privind
spațiul bănățean. Inițiator și director al programului digital Banaterra – Enciclopedia
Banatului. E un autor bilingv – scrie în limbile română și sârbă. E un foarte activ
traducător. Prin alte cărți, de publicistică vie, aparține actualității: a scris despre
ultimele decenii ale Iugoslaviei și ale Serbiei pagini din care nu lipsesc adevăruri
esențiale, nu o dată uitate de comentatorii politici. Sau „apolitici“. Monografia Cenad,
din seria Studii monografice, aparține unui proiect amplu: „Este rodul mai multor ani
de căutări prin arhive, prin jungla informațională numită Internet sau prin cele 45 000
de documente pe care le-am fotografiat la Inspectoratul Județean Timiș al Arhivelor
Statului pentru a le studia acasă... Majoritatea documentelor oficiale de dinaintea
ori din timpul celui de al II-lea Război Mondial, ale instituțiilor Jandarmeriei,
Poliției de Frontieră, Vămii, Prefecturii, Plasei Sânicolaul Mare, ale Sfatului Raional
și Comitetului P.C.R. Sânnicolaul Mare au avut un caracter secret și, ca atare, în
funcție de gradul de confidențialitate și potrivit legislației românești în vigoare,
devin publice după zeci de ani“. Meritul deosebit al masivei cărți e lămurit clar în
Cuvântul înainte: „Alte materiale din această carte sunt construite pe baza datelor din
diverse studii, însă și aici am preferat să merg pe lucruri neștiute în primul rând de
către români“. Noutăți sunt multe, unele foarte importante. Fiecare capitol, bazat pe
documente, lămurește mai bine relațiile dintre români, germani, maghiari, sârbi. N-au
fost, cum cred unii, liniștite. Dintr-un amplu material întocmit în 1941 de Legiunea
de Jandarmi Timiș-Torontal privitor la „Manifestări și atitudini ale Grupului Etnic
German din România“, Dușan Baiski decupează pagini pilduitoare chiar pentru anul
2012 al relațiilor interetnice. Aflăm că autoritățile românești sunt îngrijorate (suntem
în anul 1941) fiindcă cei din Grupul Etnic German depun jurământul „exclusiv pentru
Führerul Germaniei“; organizează formațiuni paramilitare cu care fac demonstrații
precum cele din Reich; vor să creeze un protectorat german în Ardeal; adăpostesc
legionari; sabotează interesele culturale românești; firmele comerciale sunt scrise
exclusiv în germană. Îngrijorări mai sunt și cu privire la nerespectarea drapelului
românesc; la propagandă politică pentru „autonomia Banatului“ ș.a.m.d. Pagini
numeroase, de reală noutate, sunt consacrate sârbilor: conviețuirea cu ei înainte de
Tito, în vremea lui Tito și deportările în Bărăgan. Cum se oglindește Istoria României,
341