Page 94 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)
P. 94

Dușan Baiski


              Kokai János- Mátyás (49)          Kreszán Mihály (51)
              Fazekas János (50)                Balázs György (52)



              Dintre aceștia, cei care au apucat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial,
        ei sau urmașii lor ori eventualii noi locuitori de după 1912, aveau să trăiască momente
        dramatice tocmai datorită faptului că trăiau în zona de graniță.

                                                                    ***

                                                          Înfrângerea       suferită
                                                    de  Ungaria  în  Primul  Război
                                                    Mondial  și,  apoi,  semnarea  de
                                                    către  aceasta  a  Tratatului  de  la
                                                    Trianon  (considerat  drept  dictat
                                                    de către unguri, așa cum tot dictat
                                                    este  considerat  de  către  români
                                                    Pactul Ribbentrop-Molotov din 23
                                                    august  1939,  continuat  de  Pactul
                                                    Churchill-Roosevelt-Stalin)  de  la
                                                    4  iunie  1920  vor  fi  acte  puternic
                                                    resimțite  de  către  locuitorii  din
         Sălașul Pannika, aflat între pădurea a III-a și dig, scăpat de
         vremurile tulburi de după cel de-al Doilea Război Mondial.  actuala  zonă  de  graniță  dintre
                                                    România și Ungaria, de la Cenad.
                                                    Și unii și ceilalți au avut, în mod
        firesc, pământ de-o parte și alta a râului Mureș, nemaipunând la socoteală legăturile
        de sânge ori alianță din localitățile mureșene. Foștii muncitori agricoli de pe moșiile
        Nákó, ungurii din cătunele Tarnoc (Tarnok) și Seceani (Szecsö), aflate la nord, nord-
        vest de Cenad, între Cenad și Mureș, vor fi după cel de-al Doilea Război Mondial cei
        mai afectați din acest punct de vedere, fiindcă au trebuit pur și simplu să-și părăsească
        locuințele. Din zecile de clădiri existente nu a mai rămas nimic. Cine are răbdare să
        caute pe Google Earth, va vedea că pădurea a treia, aflată lângă sola actuală Tarnac (la
        nord de Cenad, între dig și Mureș) se află la o altitudine maximă  de 98 m deasupra
                                                                 1
        nivelului mării, iar pe terenul agricol, până în zona dintre pădurea a doua și a treia,
        încă se mai pot observa locurile de case, în zonele situate pe suprafețe mai înalte, cu
        potențial de inundație mult redus, râul fiind la o altitudine de 81 m, cu înclinație de la
        est spre nord-vest. Și pădurea întâi are un maximum de altitudine apropiat, respectiv
        99,3, înainte de aceasta aflându-se actuala solă Seciu (Seceani, Szecsö), unde a ființat
        cătunul Szecsö. Și aici se mai pot vedea puncte albe, mărturie a ceea ce a mai rămas
        din zidurile caselor cătunului.



              1  Pe Google Earth, altitudinea este dată în ft. 1 picior=0,3048 m (picior=foot, prescurtat „ft“)

        92
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99