Page 95 - Dusan Baiski - Cenad (studii monografice)

CENAD - Studii monografice (ediția a II-a)

La 17 iunie 1939, Biroul M.O.N.T. (Mobilizarea și Organizarea Națională a
Teritoriului) din cadrul Prefecturii Timiș-Torontal trimite la Primăria Cenadul Mare
dispoziția de a se monta bariere la ieșirea spre Sânnicolau Mare, Cheglevici și Mureș,
costurile urmând a fi suportate de bugetul local. Acestea urmau a fi închise și deschise
de oamenii din garda comunală locală. Și „...ar servi și mai mult patria, că ar feri-o
de surprinderea atacurilor unităților motorizate, servind ca un prim obstacol de
alarmare și chiar de apărare, când ar intra în completul și sfera de activitate a
celorlalte obstacole organizate de armată pe diferitele direcții.“ Primarul Blagoe va
răspunde pe 26 iunie că barierele respective s-au construit.
Pe 24 iulie 1939, Primăria Cenadul Mare primește dispoziția de a construi
două observatoare, unul la Orlova și celălalt în zona Mureșului. Operațiunea va fi
1
dusă la bun sfârșit, astfel că la 2 august se raportează că observatoarele sunt finalizate,
materialele fiind date de Primărie.
O depeșă a Diviziei I Cavalerie trimisă la Pretura Sânnicolau Mare și ajunsă
la Cenad, datată 4 august 1939, cere primăriilor de la graniță să urmărească dacă
persoanele care trec granița la munci agricole ies din țară cu mai multe animale și
se întorc cu mai puține, „...ca nu cumva să ne găsim în situația că ei au evacuat
peste frontieră animale în avantajul inamicului.“ De fapt, România avea de ce să
se teamă. În urma primului arbitraj de la Viena, cel din 2 noiembrie 1938, Ungaria a
obținut o porțiune din Slovacia (ținut supranumit Felvidék, „Provincia de Sus“, în
timpul Imperiului Austro-Ungar), iar la mijlocul lunii martie 1939, a ocupat Ucraina
Subcarpatică (Rutenia) autonomă - regiunea Transcarpatia de astăzi din Ucraina. Era
extrem de limpede că Ungaria dorea să obțină și celelalte teritorii care au aparținut
Transleithaniei și pe care le-a pierdut prin Tratatul de la Trianon, în urma înfrângerii
din Primul Război Mondial. La 30 august 1940, prin cel de-al doilea arbitraj de la
Viena, România va fi silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din teritoriul
Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste.
Comandantul Regimentului 9 Jandarmi Timiș va trimite în teritoriu, pe 6
martie 1940, ordinul de informații strict secret nr. 79, prin care solicită ridicarea
cetățeniei române pentru Erdelyi Francisc din Cenad, soldat în cadrul Regimentului
3 Vânători, cu garnizoana la Ismail. Acesta, aflându-se în concediu, a dezertat și a
trecut în Ungaria cu tot cu echipament. Potrivit informațiilor deținute, acesta ar fi fost
angajat ca informator al Batalionului de Jandarmi din Máko, fiind ajutat de un unchi
de-al său pe nume Foale, român de origine, detectiv la Poliția de Stat din aceeași
localitate. Erdelyi vorbea corect patru limbi: maghiara, germana, româna și sârba
și intenționa să se angajeze în cadrul biroului de informații și spionaj maghiar din
Cenadul Unguresc, condus de plutonierul major Czaka, trimis special acolo de către
Marele Stat Major din Budapesta ca unul din cei mai apți pentru acțiuni de spionaj.
Fiindcă organele de jandarmerie locale nu raportaseră la Regiment trecerea
clandestină a lui Erdelyi în Ungaria, se cerea un raport cu motivele neîndeplinirii
obligațiilor de serviciu.

1 Solă aflată în partea de nord a comunei, la granița cu Ungaria.

93