Page 126 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 126
Dușan Baiski
O solicitare (nedatată) asemănătoare va primit Primăria Lugoj și din partea
Camerei de Muncă București:
„Avem onoare a vă trimite o copie de pe studiul trimis de noi Ministerului
Muncii, referitor la «Privilegiul meseriașilor patroni înscriși în Camerele de
Muncă, acordat prin art. X din legea pentru reducerea Camerelor profesionale
(art. 47 din legea pentru organizarea camerelor de Muncă), rugându-vă să
binevoiți a ne da prețiosul D-tră concurs pentru promovarea intereselor drepte ale
meșteșugarilor români cinstiți și pricepuți.“
Documentul anexat citează art. X, ultimul alineat, din Legea pentru
reducerea camerelor profesionale:
„Privilegiul acordat prin legea din 1921 Uniunei Generale a micilor
industriași și meseriași patroni se extinde prin Camerele de muncă asupra tuturor
meseriașilor patroni care posedă brevete cerute de legi și sunt alegători ai acestor
Camere.“
Aceeași lege mai spune:
„Art. 2- Se acordă Uniunei preferință la licitațiile de Stat, județ și comună
cu o garanție de 3 la sută, prin derogare dela legea contab. publică.-
Art. 3.- Se acordă Uniunei preferință la lucrările de Stat, județ și comună,
chiar când va fi cu 5 la sută mai scumpă ca cea mai mică ofertă și cu 25 la sută ca
ofertele din străinătate, prin derogare dela legea contabilității publice.
Art. 4.- I se acordă Uniunei generale dreptul de a angaja orice lucrare de
Stat, județ sau comună, oricât va fi valoarea lor de mare, prin derogare dela legea
contabilității publice.“
Camera de Muncă București va insista pentru respectarea legii sus-amintite
și din următorul considerent:
„b).- Munca națională.- Știm cu toții cât rău a produs și mai produce
încă străinul care vine să practice un meșteșug în țara noastră.- Piața noastră
economică a fost invadată de numeroși străini, care vin să înlocuiască brațele
românești, lăsând în mizerie atâtea familii românești.-
Să nu se uite că de sute de ani meșteșugarii români au muncit și au
progresat, chiar cu legi mai puțin complete decât cele actuale, aducând o puternică
contribuție la economia națională.-
Când industria românească,- acum destul de desvoltată, - era încă în fașe,
breslele de meșteșugari aveau un trecut istoric necontestat.- Iar când industria
mare a început să înflorească, numeroase brațe românești călite în micile ateliere
au fost angajate în marile ateliere și au făcut să triumfe priceperea și hărnicia
românului.-
Inteligența legendară a românului a fost confirmată pe deplin de lucrătorii
și meșteșugarii noștri care, - punându-se la curent cu technica modernă cea mai
rafinată, - au deprins extrem de lesne toate meseriile, chiar cele mai complicate și
de pură specialitate.-
Încât astăzi nu mai avem nevoie de lucrători și meșteșugari străini, fiindcă
munca acestora o pot face tot așa de bine românii.-“
Nu e greu de ghicit la cine anume se referea acest punct b)., când numai
un deceniu în urmă, în 1924, ca urmare a semnării de către România cu Puterile
aliate și asociate a „Tratatului asupra minorităților“, prin care au dobândit
124