Page 126 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 126

Dușan Baiski


             O solicitare (nedatată) asemănătoare va primit Primăria Lugoj și din partea
       Camerei de Muncă București:
             „Avem onoare a vă trimite o copie de pe studiul trimis de noi Ministerului
       Muncii,  referitor  la  «Privilegiul  meseriașilor  patroni  înscriși  în  Camerele  de
       Muncă, acordat prin art. X din legea pentru reducerea Camerelor profesionale
       (art.  47  din  legea  pentru  organizarea  camerelor  de  Muncă),  rugându-vă  să
       binevoiți a ne da prețiosul D-tră concurs pentru promovarea intereselor drepte ale
       meșteșugarilor români cinstiți și pricepuți.“
             Documentul  anexat  citează  art.  X,  ultimul  alineat,  din  Legea  pentru
       reducerea camerelor profesionale:
             „Privilegiul  acordat  prin  legea  din  1921  Uniunei  Generale  a  micilor
       industriași și meseriași patroni se extinde prin Camerele de muncă asupra tuturor
       meseriașilor patroni care posedă brevete cerute de legi și sunt alegători ai acestor
       Camere.“
             Aceeași lege mai spune:
             „Art. 2- Se acordă Uniunei preferință la licitațiile de Stat, județ și comună
       cu o garanție de 3 la sută, prin derogare dela legea contab. publică.-
             Art. 3.- Se acordă Uniunei preferință la lucrările de Stat, județ și comună,
       chiar când va fi cu 5 la sută mai scumpă ca cea mai mică ofertă și cu 25 la sută ca
       ofertele din străinătate, prin derogare dela legea contabilității publice.
             Art. 4.- I se acordă Uniunei generale dreptul de a angaja orice lucrare de
       Stat, județ sau comună, oricât va fi valoarea lor de mare, prin derogare dela legea
       contabilității publice.“
             Camera de Muncă București va insista pentru respectarea legii sus-amintite
       și din următorul considerent:
             „b).-  Munca  națională.-  Știm  cu  toții  cât  rău  a  produs  și  mai  produce
       încă străinul care vine să practice un meșteșug în țara noastră.- Piața noastră
       economică a fost invadată de numeroși străini, care vin să înlocuiască brațele
       românești, lăsând în mizerie atâtea familii românești.-
             Să  nu  se  uite  că  de  sute  de  ani  meșteșugarii  români  au  muncit  și  au
       progresat, chiar cu legi mai puțin complete decât cele actuale, aducând o puternică
       contribuție la economia națională.-
             Când industria românească,- acum destul de desvoltată, - era încă în fașe,
       breslele de meșteșugari aveau un trecut istoric necontestat.- Iar când industria
       mare a început să înflorească, numeroase brațe românești călite în micile ateliere
       au fost angajate în marile ateliere și au făcut să triumfe priceperea și hărnicia
       românului.-
             Inteligența legendară a românului a fost confirmată pe deplin de lucrătorii
       și meșteșugarii noștri care, - punându-se la curent cu technica modernă cea mai
       rafinată, - au deprins extrem de lesne toate meseriile, chiar cele mai complicate și
       de pură specialitate.-
             Încât  astăzi nu mai avem nevoie de lucrători și meșteșugari străini, fiindcă
       munca acestora o pot face tot așa de bine românii.-“
             Nu e greu de ghicit la cine anume se referea acest punct b)., când numai
       un deceniu în urmă, în 1924, ca urmare a semnării de către România cu Puterile
       aliate  și  asociate  a  „Tratatului  asupra  minorităților“,  prin  care  au  dobândit
       124
   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131