Page 157 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Lugoj - Studii monografice

Peste iarnă, animalele au mâncat mai mult paie, ieșind în primăvară slăbite.
Porumbul și fânul au fost cu mult sub cerințele pieței, situația datorându-se „...
rechizițiiilor masive și fără considerație la necesitățile regiunei și obligației
impuse țăranilor de a hrăni peste iarnă un mare număr de animale ale Armatei
ruse.“
Lipseau cele mai elementare articole de sticlărie și menaj.
Firmele din industria lemnului și varului nu aveau posibilități de a-și
transporta marfa produsă. Majorității firmelor le lipseau însă materiile prime și
combustibilul, chiar dacă ar fi putut să vândă. De lipsa mijloacelor de transport
s-au lovit firmele de cherestea, de cărămidă și țiglă, cele din industria metalurgică
și minieră (Baia Nouă).
Industriei textile îi lipseau firele, coloranții, chimicalele, articolele tehnice
etc. „În Lugoj lucrează numai 2 țesătorii, în provincie una, iar a doua cu
capacitatea unui mic atelier.“
Dar iată și concluziile raportorului C.C.I. Lugoj (document semnat de
președintele P. Panga și prim-secretarul R. Șoimu):
„1. Comerțul: neasortat, descompletat, lipsă de mărfuri f. acută, deci
aprovizionare f. grea și costisitoare. Situația comercianților f. grea.
2. Transporturi: aproape inexistente, deci circulația bunurilor aproape
sugrumată.
3. Industria: numai prea puține întreprinderi lucrează economic. Lipsă
generală de materii prime, semifabricate, piese technice, muncitori specialiști
etc.
4. Finanțele: întreprinderile sunt tot mai mult avizate să apeleze la fonduri
străine, cari – în genere – sunt f. scumpe din cauza primei de devalorizare a
leului ce se cere de capitaliști.“
Situația economică a județului Severin, implicit și a Lugojului, a fost
în 1945 una foarte dificilă. Potrivit dării de seamă a C.C.I. Lugoj pe exercițiul
1945/1946, agricultura a înregistrat recolte bune, cu excepția grâului. Viile și
pomii fructiferi au rodit foarte bine. La fel și zarzavaturile, mai puțin ceapa,
usturoiul și cartofii. „Stocul redus de bovine, cabaline și ovine crește f. greu,
deoarece excesiv de multe animale de reproducție au fost scoase din mâinile
crescătorilor. Porcinele au scăzut mult în urma epidemiei care persistă de peste
2 ani. Paserile idem. Pagubele acestor pierderi sunt enorme.“
Tonul dării de seamă este unul foarte pesimist și, deseori, raportorul
aproape spune pe față că de vină pentru dezastrul economic este nu atât războiul
abia încheiat, ci schimbările politice și sociale ce se întrevedeau prin prezența în
România a Armatei Roșii.
Pentru a sublinia dramatismul, cităm integral pasajul dedicat generalităților
referitoare la comerț:
„1. Situația comerțului numai bună nu poate fi numită. Vechile
lipsuri – amintite de noi până la saturație – continuă să macine vitalitatea

155