Page 192 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

Aspecte edilitare

Așa cum se întâmplă, de regulă, lipsa unui regulament edilitar minimal
poate împiedica ulterior dezvoltarea unei localități, mai cu seamă când aceasta
se transformă în localitate urbană. Ceea ce s-a întâmplat și cu Lugojul. Dar să o
luăm pe rând.
La data de 29 iulie 1935, în sala de ședințe a Primăriei va avea loc ședința
Consiliului municipal Lugoj. Au fost prezenți: dr. Alexandru Bireescu, primar,
președintele de ședință, dr. Octavian Jucu și Karl F. Martin, ajutoare de primar,
dr. Aurel Mihăiescu, dr. Nicolae Brînzeu, Gheorghe Rusalin, Nicolae Pau, Fran-
cisc Weber, dr. Ladislau Udvardy, dr. Tiberiu Seviciu, Octavian Vișan, Emerich
Lausch, dr. Robert Földvary, Gheorghe Onae, Andrei Arato, Valeriu Daminescu,
Francisc Körber, Iuliu Kokay, Silviu Bader, Gheorghe Curiac, Vasile Bradicean,
Pavel Voichescu, Dumitru Murariu, Vichentie Cherlea, Dumitru Sisak, Constan-
tin Ieța, Virgil Lupu, Antoniu Uytl, Alexandru Mioc, Adam Marcu, Iosif Iorga și
Carol Dippon, în total 32 de consilieri aleși (aici fiind, desigur, incluși primarul și
cele două ajutoare de primar). Au mai luat parte și doi consilieri de drept: Mihai
Jivanca și Tiberiu Stan. Au absentat: Gherasim Mezinca, Adam Wartner, Ioan
Potcoavă și Nicolae - toți consilieri aleși - și Traian Cibian, Nicolae Sintescu, dr.
Tiberiu Vass, Virgil Simonescu, Oswald Brăneanu, dr. Alexa Jianu, dr. Zeno Be-
jan, Gherasim Szasz și Victor Chevereșan - consilieri de drept. Alți participanți:
dr. Alexandru C. Vasilie - secretar general, ca secretar de ședință; Valeriu Baciu
și Victor Hoban - șefi de servicii, dr. Antal Cornel - jurisconsult, și Andrei Stein-
bach, inginer.
Având în vedere că „...împotriva raportului de verificare a comisiu-
nei financiare întâmpinări nu s’a făcut și ținând seama că contul de gestiune
îndeplinește toate condițiunile prescrise de Lege...“, cei prezenți au aprobat con-
tul de gestiune pe exercițiul 1934/1935.
Desigur, nu intrăm în detalii cu privire la sumele alocate, însă trebuie
pomenite măcar sectoarele. Astfel, la cheltuieli intrau: ordinare, extraordinare,
cu destinație specială, diverse, abatorul și fabrica de gheață.
La rândul lor, cheltuielile ordinare cuprindeau cheltuieli pentru: admi-
nistrarea bunurilor comunale; învățământ și cult; servicii sanitare; salubritate,
ocrotiri sociale și asistență publică; servicii veterinare și zootehnice; serviciu de
incendiu; biroul de populație; pensiile cuvenite pensionarilor comunali; diferite
credite extraordinare deschise în cursul exercițiului.

190