Page 194 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)

Dușan Baiski

București“ din 28 ianuarie 1928. În context, dacă existau la Lugoj case mai puțin
înalte decât lărgimea străzilor pe care se aflau, subsolurile lor de la stradă puteau ori
să fie locuite, ori să găzduiască diverse ateliere. Se admiteau subsoluri care primeau
lumină dinspre curte numai la vile. Iar la celelalte clădiri, numai acolo unde lărgimea
curții era mai mare decât înălțimea clădirilor din față.
În cazul zidurilor pentru subsoluri, în planurile pentru autorizația de
construcție trebuiau prevăzute măsurile necesare pentru o cât mai bună hidroizolație.
„În acest scop se va ține seama că zidurile subsolurilor să aibă pe toată suprafața
lor exterioară, la 0,20 mtr. sub nivelul planșeului subsolului și la 0,30 m. peste nive-
lul trotuarului un strat izolator impermeabil care poate fi de asfalt, plumb, sticlă.
Deasemenea subsolurile locuibile sau pentru întreprinderi vor mai avea și o izolare
verticală a pereților interiori, precum și alta orizontală deasupra fondațiilor, iar
dușumelele se vor așeza numai după ce se va executa un betonaj de cel puțin 0,10
mtr. grosime.“
Subsolurile cu destinație de locuință sau atelier trebuiau să aibă un tavan ridi-
cat la cel puțin 1,5 m deasupra nivelului străzii, dar și o înălțime și un volum potrivit
regulamentului sanitar. La rândul lor, ferestrele trebuiau să aibă o suprafață de cel
puțin un metru pătrat, iar scările trebuiau construite din materiale neinflamabile.
Legiuitorul n-a uitat nici de ușile și ferestrele subsolurilor aflate pe linia tro-
tuarelor și pe străzile comerciale, care trebuiau „...să se deschidă spre interior, cu
excepția celor destinate aglomerației de persoane, la cari ușile se vor deschide în
afară, însă ele vor trebui așezate cât mai mult spre interiorul zidului, spre a nu stin-
gheri prin deschiderea lor circulația pe trotuar. Aceste condițiuni se vor impune și în
cazul reparațiunii radicale în care se cuprind și reparațiuni de uși și ferestre.“
„Regulamentul pentru construcții și alinieri al municipiului Lugoj“ a fost
aprobat în cadrul ședinței de consiliu din 24 aprilie 1937, prin decizia nr. 37/1937,
fiind aprobat ulterior și de către Ministerul de Interne, prin Direcția Administrației
Locale, prin decizia nr. 21082/14 iulie 1937.
Acesta împărțea Lugojul în trei zone edilitare, respectiv:
„Zona I. cuprinde:
a/ Cartierul comercial, compus din: Piața Unirii, străzile Regina Maria,
Regele Ferdinand, Regele Carol, Cuza Vodă, V. Mihali, Splaiul Sf. Ioan, I.G. Duca,
până la străzile Primar Marzovszky, resp. Eminescu, Spl. Cor. Brediceanu până la
str. Eminescu, Splaiul I. C. Brătianu până la str. Primar Florescu, Nedelcu, până la
strada Primar Florescu, strada A. Șaguna, Dr. V. Branisce, până la str. Ioan Popo-
vici Bănățanu, str. Dr. Gheorghe Popovici până la str. Alexandrovici resp. Cazarma
Pompierilor, str. Dobra.
b./ Cartierul mixt comercial și de locuințe compus din străzile. Gen. Berthelot,
P. Iorgovici, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare până la strada O. Goga, Avram Iancu,
Nicolae Titulescu până la strada Avram Iancu resp. I. Caragiale, I. G. Duca dela
str. Eminescu, Spl. I. C. Brătianu dela str. Primar Florescu, str. Nedelcu dela Primar
Florescu, I. Creangă, E. Murgu, Gen. Doda, Mareșal Averescu, I. Huniade, M. Bejan
și Spl. G. Coșbuc.
Zona II. cuprinde: cartierele de locuit compuse din: restul străzii Ștefan cel
Mare, străzile O. Goga, Xenopol, Dr. Lueger Stefan, O. Iosif, Carmen Sylva, Nico-

192