Page 225 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 225
Lugoj - Studii monografice
Pentru a face loc noilor unități, a fost nevoie în primul rând de a muta
dela locul său tabloul de distribuție de curent continuu, deoarece locul pe care
era așezat este destinat pentru noul tablou de curenți trifazici. Lucrările necesare
s’au și efectuat în bune condițiuni, improvizându-se un nou tablou din materiale
vechi, după deblocarea dela curentul electric al tabloului de curent continuu, s’au
eliminat toate aparatele inutile de pe tablou și tabloul a fost mutat în altă parte a
centralei. Din cauza spațiului prea mic - din centrală -, tabloul a fost descompus
în trei părți și anume: tabloul celor două generatoare cuplate cu motoarele
Diesel, tabloul generatoarelor acționate prin mașinile cu aburi, și tabloul eșirei
conductelor în oraș.- E de remarcat că mutarea tabloului de distribuție s’a făcut
fără nici o perturbație în ceia ce privește furnizarea curentului electric și s-a folosit
minimul de material nou și numai acolo unde materialul era complet deteriorat.-
După terminarea tabloului de distribuție, s’a făcut partea inferioară a
fundațiilor celor două grupuri electrogene, cari conform contractului încheiat cu
firma Sulzer Freres era în sarcina I.C.L.- S’au făcut încercări pentru darea în
antrepriză a lucrărilor de fundație, însă prețul cerut de 129.000 Lei fiind prea
exagerat, s’a făcut întreaga lucrare în regie cu personalul I.C.L., plătindu-se
numai materialul folosit în sumă de cca 45.000 Lei, calculându-se și manopera la
prețul zilei costul lucrării s’a urcat la 57.000 Lei.-
În sala conexiunilor de înaltă tensiune, s’a făcut un planșeu de beton armat
și s’au construit tot în regie 14 celule duble din beton armat, în rame de fier profil
«U» și două celule pentru stațiunea de transformare din localul centralei electrice.-
S’a preferat executarea lucrărilor în regie din cauza permanentei concentrări
a multor antreprenori din localitate, iar cei rămași căutau să speculeze prețurile și
nu puteau garanta termenul de execuție, precum și din cauza că cimentul se putea
obține mai ușor de Întreprinderile comunale decât de către antreprenori.-“
Raportorul va continua cu dezvoltarea sistemului energetic al municipiului
Lugoj:
„În legătură cu schimbarea curentului electric în o parte a orașului, s’au
construit 4 stațiuni de transformare, executate în întregime în regie, și cari sunt
plasate în modul următor:
Stațiunea I. în grădina Prefecturei județului, care fiind o stațiune principală,
este alimentată dela centrala electrică cu două cabluri subterane. Stațiunea II.
e instalată la capul podului de beton. Stațiunea III. în fața cimitirului din str.
Făgetului, și Stațiunea IV. la Abatorul comunal. Cea din urmă e prevăzută și cu
o eșire aeriană de înaltă tensiune, pentru eventuala alimentare cu electricitate a
satelor din direcția Timișorii.-“
Ceea ce este demn de remarcat e faptul că, încă de pe-atunci, se încerca
mascarea cablurilor în subteran și am dori să credem nu doar pentru siguranță, ci
și pentru estetic:
„S’au făcut 4708 metri canalizare pentru cablu subteran și s’au așezat 3950
metri cablu subteran de 3 x 10 mmp. și 1516 metri cablu subteran de 3 x 16 mmp.“
Și-n anul 2015, de vă veți plimba prin orașele și satele bănățene, veți
observa urâțenia pe care o produc stâlpii de beton și cablurile de tot felul. Desigur,
în context trebuie observat că, de regulă, în fotografii bisericile sunt obturate în
majoritatea cazurilor de stâlpii de electricitate. Cu siguranță (cel puțin din punct de
223