Page 233 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 233

Lugoj - Studii monografice










                                Poliția din Lugoj







               Mișcarea muncitorească din Lugoj n-a scăpat supravegherii polițienești.
          Prin nota nr. 941/3 mai 1937, Chestura Poliției Municipiului Lugoj, adresată
          prim-procurorului  județului  Severin,  se  opunea  recunoașterii  personalității
          juridice a sindicatului din „...industria lemnului“, motivând că: „Avându-se în
          vedere că din însăși scopul înființării sindicatului reese că are ca primă cauză
          încheerea de contracte colective, stabilirea legăturilor de reciprocitate cu toate
          organizațiunile muncitorești care au ca scopuri similare și care la un moment dat
          s-ar putea transforma într-o masă compactă, deunând astfel prin pretențiile care
          le-ar formula ulterior ordinea publică, iar pe de altă parte dintre cei 14 membri
          ce compun comitetul de conducere, 13 sunt minoritari și numai un singur român,
          iar ca secretar funcționând un anume Francisc Nagy ce mai înainte a fost un
          simpatizant al ideilor comuniste,- pentru toate aceste motive și pentru faptul că
          în ultimul timp toate organizațiunile profesionale muncitorești cer recunoașterea
          pe baze legale, care o punem în legătură cu o reînviere a sindicatelor unitare,
          avizul nostru este nefavorabil...“
               Ședința de constituire a sindicatului se ținuse pe data de 31 ianuarie, la
          sediul  „...muncitorilor în alimentație din acest oraș, str. V. Mihali Nr. 10 [...]
          Scopul înființării sindicatului este de a putea cuceri condițiuni de muncă cât
          mai favorabile pentru membrii săi, prin încheere de contracte colective și prin
          supravegherea  ca  acestea  să  fie  respectate,  acordarea  de  ajutoare  materiale
          membrilor în caz de lipsă de lucru, plasarea membrilor la lucru în mod gratuit,
          stabilirea legăturilor de reciprocitate cu toate organizațile muncitorești, care au
          scopuri similare, înființarea de biblioteci, organizarea de conferințe etc.“
               În contextul așa-numitei lupte de clasă, trebuie văzute și alte forme de
          rezistență împotriva greutăților vieții de zi cu zi. Cea mai vulnerabilă pătură
          socială a fost, ca întotdeauna, cea a pensionarilor.
               Problema „Hitleristă“ a fost una din preocupările forțelor de ordine din
          Lugoj. Dovadă fiind și nota informativă nr. 2655 din 7 decembrie 1938, expediată
          la Inspectoratul Regional de Poliție Timișoara de către Legiunea de Jandarmi
          Severin:  „Majoritatea  tinerilor  germani  din  Lugoj,  înglobați  în  Gruparea
          germană, de scurt timp poartă pălării verzi cu șnururi albe, cu egrete din păr,
          dând aspectul unei uniforme.- Germane Hitleriste, întrucât toate aceste pălării
          sunt confecționate cu același format.-
                                                                            231
   228   229   230   231   232   233   234   235   236   237   238