Page 26 - Dusan Baiski - Lugoj (studii monografice)
P. 26

Dușan Baiski


             În  decursul  lunii  septembrie,  se  va  constitui    Comitetul  „Monumentul
       Unirii“,  ceea  ce  va  fi  adus  și  la  cunoștința  primarului  orașului  Lugoj  pe  15
       noiembrie 1934, președintele acestui comitet fiind însuși prefectul de Severin,
       Victor Curuțiu. În încheierea notificării va scrie: „Cum acest monument va fi o
       adevărată operă de artă și care va contribui mult la ridicarea esteticei orașului
       nostru, Comitetul Vă roagă să binevoiți a contribui cu o sumă de circa 100-
       120.000 Lei, cunoscând că costul monumentului se urcă la circa Lei 250.000.“
             O solicitare imperativă va sosi la Primărie la 14 noiembrie 1934, în care
       prefectul va scrie scurt: „Avem onoarea a Vă ruga să binevoiți a ne ordonanța
       suma de Lei 100.000. – pentru ridicarea Monumentului «Unirii» din Lugoj.“
       Se pare însă că prefectul încă nu aflase că, cu o zi înainte, pe 13 noiembrie,
       Delegația consiliului comunal votase ordonanțarea sumei de 100.000 de lei pe
       seama Comitetului „Monumentul Unirii“, sumă aprobată pe 9 noiembrie și de
       Ministerul de Interne.
             Monumentul,  care  urma  să  fie  ridicat  în  fața  Palatului  Administrativ,
       fusese  contractat  cu  prof.  sculptor  Radu  Moga  din  Brad,  jud.  Hunedoara.
       Potrivit contractului, semnat și de primarul dr. Alexandru Bireescu, se descriau
       elementele principale ale lucrării: „...va reprezenta un dorobanț în poziție de
       atac, având trei metri înălțime. Dorobanțul va fi așezat pe un soclu de piatră
       de Deva lustruită, având o înălțime de cinci metri conform machetei realizată
       în lut. Pe soclu se va aplica în față lupoaica în bronz (basso relief), spre poarta
       Prefecturii  scena  predării  actului  unirii,  spre  partea  opusă  Regina  Maria  în
       costum național îmbrățișând o familie de țărani Bănățeni, iar în dos un text
       săpat în piatră, care se va compune ulterior. Basso-relieful din față va avea o
       dimensiune de 1.40 m lățime și 90 cm. înălțime. Cele două laterale vor avea
       1.80 m lățime și 90 cm. înălțime. Fundamentul va fi construit din beton armat,
       conform cerințelor acestui moment.“ Sculptorul se obliga să finalizeze lucrarea
       până la 1 decembrie 1934.
             Avocatul  bănățean  Gheorghe  Stoica,  stabilit  la  Cluj,  va  solicita  pe  15
       septembrie 1934, de la Primăria din Lugoj să precizeze dacă a virat suma de
       20.000 de lei către „Cercul Academic Bănățean“ reprezentând contravaloarea
       bustului lui Ion Popovici-Bănățeanu, realizat de sculptorul prof. Romulus Ladea.
       Aceasta deoarece președintele organizației în cauză a dat în scris că va achita
       suma de îndată ce o va primi de la Lugoj.
             La  4  octombrie  1934,  la  Primăria  Lugoj  sosește  o  nouă  scrisoare  din
       partea avocatului Gheorghe Stoica, prin care acesta îi solicită să-l forțeze pe
       președintele „Cercului Academic Bănățean“ – Secția Cluj să-și achide datoria
       față de el, în caz contrar amenințând că nu va accepta ridicarea bustului pentru
       dezvelirea preconizată pentru 7 octombrie  1934.
             Ediția gazetei național-independente „Răsunetul“ din 11 noiembrie 1934
       va anticipa dezvelirea, la 1 decembrie 1934, a Monumentului Unirii.
             „Cercul Academic Bănățean“ - Secția Cluj va solicita Primăriei Lugoj, pe
       16 martie 1935, să aprobe ca termen pentru dezvelirea bustului lui Ion Popovici-
       Bănățeanu ultima decadă a lunii noiembrie 1935 și să suporte cheltuielile pentru
       realizarea soclului și pentru dezvelire. La 26 martie 1935, va trimite o nouă misivă:
       24
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31