Page 41 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

Un asemenea om n-ar fi putut sta departe de din Vasiova, apoi președintele Corporației meseriașilor din
evenimentele de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. La Bocșa Montană și Vasiova, corespondent al despărțământului
Adunarea Națională pentru Unire, la 1 decembrie 1918, ASTRA din Sibiu, etc. etc.“
Filip Matei a fost la Alba Iulia în fruntea unei delegații Filip Matei a pictat interiorul bisericii din Vasiova,
de țărani din zona Bocșei, ca reprezentant al ASTREI precum şi alte biserici din Banat (exemplu din imediata
bocșene. Prietenul său, Aureliu Novac, (el însuși un apropiere: Ocna de Fier, Biniș, Ramna). „Pictura bisericească
personaj deosebit al Vasiovei lui Tata Oancea, fiind dirijor a lui Filip Matei a fost extrem de prolifică și bogată în creații
al corului „Doina“ din Vasiova, autor de poezii și, după de tablouri religioase, de iconostase în ulei executate pe
Marea Unire, primul țăran senator, apoi primar al comunei pânză și apoi cusute pe prapori, de icoane pictate pe lemn și
Vasiova) consemnează în pagini de jurnal, sub titlul chiar pe sticlă, și de alte forme de artă cerute de popor.“ (dr.
de „Amintiri din viața pictorului și prietenului meu de Aurel Cosma în op. cit.).
suferință Filip Matei“, despre acest eveniment:
„În anul 1918, Filip Matei reușește să ajungă la
Marea Adunare de la Alba Iulia; de aici ne-a adus versuri
și melodii, cântece noi pe care le-am învățat în casa lui cu
corul de adulți și copii, pe care le-am cântat la primirea
ostașilor români (1919). Am făcut demonstrații defilând
cu carele cu boi pline de copii și steaguri trei culori și cu
banderiu de călăreți pe strada principală de la Bichiștin până
la Podu Mare la Bocșa Montană și îndărăt. A fost o bucurie
de nedescris. Bătrâni, tineri, copii toți cântând cu lacrimi
de bucurie: Așa-mi scrie prin Românu/ Așa-mi scrie prin
Drapel/ Că românu liber este/ Soarta și-o dispune el./ De
la Tisa pân’ la Nistru/ Una este glasul nostru/ O frenetică
strigare/ Ura, România Mare!/ Mureș, Mureș, apă lină/ Nu
mai curgi tu-n țară străină/ Că izvorul tău răsare/ Azi în
România Mare!/ Și te-ntorci la Seghedin /Loc de-amar și
de suspin/ Ș-apoi pleci îngândurat/ Cu apa Tisei amestecat/
Și cu Dunărea bătrână/ Vă luați cu toții de mână/ Pân’ la În 1930, Filip Matei vinde casa din Vasiova – str.
Marea Neagră largă/ Dorule, aleargă, aleargă!/ Și cu apa Tudor Vladimirescu nr. 82 – plugarului Mircea Petru,
Nistrului/ Faceți semn hotarului/ Unei țări mândre sub bun gospodar, pentru o importantă sumă de bani. Acesta a
soare/ Ura, România Mare! lăsat-o moştenire unicului său fiu Iosif, care, căsătorindu-
Am scris versurile aduse de Filip Matei de la Alba se cu Maria, a avut patru copii: doi băieţi şi două fete.
Iulia ca amintire de acele vremuri istorice înălțătoare și de Unul dintre băieţi a murit, ceilalţi rămânând în Vasiova în
neuitat. Alături de Filip Matei ne-am bucurat în toamna continuare: Nicolae în casa părintească, iar celălalte două
anului 1918 și am trăit zile mărețe și pline de însuflețire surori căsătorite în Vasiova: Vârdău Elena şi Laslo Maria.
pentru visul nostru împlinit – Unirea cu România.” În 2007 ing. Petru Segărcean din Bocşa Română
Pictorul Filip Matei a murit în 1940 în Bocşa Montană, cumpără o parte a casei, o restaurează şi deschide o
n-a avut copii, a trăit şi a murit sărac; a fost înmormântat în farmacie, însă parfumul acelor vremi este păstrat: domnul
cimitirul din Bocşa Montană de Dimitrie Zgriban, învăţător Petru Segărcean a angajat un pictor profesionist să
pensionar din Bocşa, rudă cu cea de-a doua soţie a pictorului. restaureze „urmele“ lăsate de Filip Matei şi a fost de acord
Tata Oancea îi scrie un necrolog în revista „Vasiova“ şi cu amplasarea unei plăci comemorative, conştient fiind
(an XII, nr. 2-4. Timișoara, 15 ianuarie-15 martie) intitulat de valoarea, mai ales culturală, a acestei „case de cultură“
„La moartea pictorului și auritoriului Filip Mateiu“ și datat: a anilor 1877-1930.
Timișoara 3 februarie 1940. În acest necrolog, între altele, În aprilie 2001, Biblioteca „Tata Oancea“ Bocşa
consemnează și acest puternic naționalism al pictorului: a organizat un Medalion Filip Matei, care a cuprins un
„Luptător fanatic pentru idealul românesc. N-a fost simpozion: „Filip Matei şi şcoala de pictură de la Bocşa”,
nici o serbare, nici o mișcare românească, la carea dânsul precum şi o vizită la casa acestuia. Atunci s-a vorbit despre
să nu fie fost primul, și cu vorba și cu fapta. Mână dreaptă viaţa şi activitatea pictorului, despre munca desfăşurată în
a lui Brediceanu și Braniște și Maniu și Vaida și Vlad. În domeniul cultural-artistic şi din acestă manifestare a rămas un
preajma alegerilor nu mai cunoștea hodină și pace. A fost film realizat de Vasile Bogdan de la TVR Timişoara. În 2007,
în nenumărate rânduri președintele vestitului cor «Doina» tot la propunerea bibliotecii bocșene, Consiliul Local a aprobat

Pag. 39