Page 36 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

scrie și lui Stephano [filii] Dionysii Bano de Scenicin 2.11.1349: regele ordonă capitlului din Eger ca să transcrie
97
(i.e. Severin) . La 4.07.1349, regele Ludovic I, la cererea și să emită o scrisoare privilegiată după scrisoarea sa des-
98
lui magnificus vir St[ephanus] filius dyonisy banus de Ze- chisă, întărită cu pecetea cea mare, din 1 noiembrie, care
wrino castellannus de myhald , care se prezintă personal le va fi prezentată de către Ștefan, ban de Severin și fratele
99
în fața sa, donează locum seu situm ville Belenus , din său, Deseu, ori de procuratori sau alți oficiali ai acestora .
107
100
districtul Cuești (Kuesd), în vederea colonizării acestuia, 5.11.1349: din Alba Iulia (terra transsilvana in Alba Ju-
servitorilor banului, Ioan și Marc, fiii lui Hench , și des- lae), regele Ludovic I scrie judelui (villico) satului Kooch
101
cendenților lor, pentru slujba lor credincioasă. și oaspeților locuitori acolo, precum și cumanilor din re-
108
Ultimele apariții ca ban de Severin ale lui Ștefan au giunea satelor numite Abad și Thomeymunustura , că
loc în anul 1349, fiind în legătură cu moșia sa Abad : magnificus vir Stephanus banus de Zeurino i s-a plâns că
102
14.10.1348: regele ordonă palatinului Nicolae să verifice, aceștia îi folosesc moșiile respective, în principal pescăria
în congregația comitatului Heueswyuar, dacă pretenția ridi- numită Illev. Regele menționează că moșiile de aici sunt în
cată de către magnificus vir Stephanus banus de Zeurinio proprietatea deplină și exclusivă a nobilului Ștefan, ban de
filius Dionisii și fratele său Desew referitor la moșia nu- Severin și interzice folosirea acestora de către sătenii din
103
109
mită Abad, iuxta fluvium Tycie, este adevărată, iar dacă se Kooch și de către cumanii din ținut . Aceasta este ultima
adeverește aceștia să fie din nou puși în posesie în numele menționare a lui Ștefan drept ban de Severin. Anul urmă-
111
112
110
regelui . tor, 13.04.1350 , 25.09.1350 și 17.10.1350 , el este
104
17.07.1349: palatinul Nicolae, jude al cumanilor, anunță amintit drept magistri Stephani quondam bani de Zeurynio
că în congregația nobiliară generală, ținută la data de 13 / magistrul Ștefan, fost ban de Severin, sau simplu magistro
iulie lângă râul Eger (Agria), în comitatul Heueswyuar, Stephano quondam bano / magistrul Ștefan, fost(ul) ban.
Înlocuitorul lui Ștefan, magistrul Nicolae, fiul lui
Mihai cel Negru, fiul lui Nicolae de Opaz, în numele lui Petru, de genere Balog, ramura Lendva de Sus , este ates-
113
Ștefan, banul de Severin, a prezentat un privilegiu re- 114
gal, întărit cu pecetea cea mare. Palatinul i-a întrebat pe tat documentar ocupând honorul de Banatus de Severin
vice-comite, pe juzii nobiliari și pe nobilii comitatului, vamă, este scos în afara legii, iar negustorii care-l vor mai folosi
care au jurat și au răspuns că pe moșia Abad, a lui Ștefan riscau să-și piardă toate mărfurile și bunurile. Episcopul a putut
banul și a fratelui său Deseu, din timpuri străvechi era prezenta un document regal mai vechi, din anul 1347, prin care
un bac folosit la trecerea râului Tisza (Ticya). În acest vama lor de pe moșia Porozlow le fusese donată (DL 3962).
sens, palatinul emite un document întărit cu pecetea sa, a a mag[iste]r dijonisius filius St[epha]ni q[uon]dam bani filj
vice-comitelui și a juzilor nobiliari . dionisy de Lochonch (DL 3962).
105
1.11.1349: Ștefan, ban de Severin și fratele său Deseu se 107 AKO, XXXIII, p. 398, doc 819.
prezintă personal în fața regelui la Alba Iulia și prezintă docu- 108 azi, Tomajmonostora, Jász-Nagykun-Szolnok megye, Kun-
mentul palatinal din 17 iulie, pe baza căruia solicită refa- hegyesi jaras, HU.
cerea bacului de pe moșia lor Abad la starea sa inițială . 109 Bánffy, I, pp. 164–165, doc CXL; DIR, XIV, C. Tr, IV, pp.
106
519–520, doc 754; AKO, XXXIII, p. 412, doc 836.
XIV, C. Tr, IV, pp. 416–417, doc 601; preluat și de M. Holban); 110 13.04.1350: regele Ludovic I poruncește capitlului din Vácz
datat febr. 19. de către SEBŐK Ferenc (AKO, XXXII, pp. 72–73, să-l pună în posesie pe magnifici viri magistri Stephani filii Di-
doc 68). onisii, quondam bani de Zewrimio, nunc castellani nostri de
97 Soemtin la SEBŐK Ferenc (AKO, XXXII, pp. 72–73, doc 68). Gymus , dilecti et fidelis nostri, cu moșia regală numită Zauz
a
98 DF 291884; DIR, XIV, C. Tr, IV, pp. 416–417, doc 601; AKO, din comitatul Newgradiensi, împreună cu toate pertinențele și cu
pp. 72–73, doc 68. castrul aferent, primite de Stephano bano și descendenții săi cu
99 DL 51520. titlul de nouă donație (Bánffy, I, pp. 166–168, doc CXLII; AKO,
100 azi, satul Biniș, com. Doclin, jud. Caraș-Severin, RO. XXXIV, pp. 184–185, doc 292).
101 DIR, XIV, C. Tr, IV, p. 488, doc 705 (regestă cu informații a Gimes (l.m.); azi, Jelenec, Nitriansky kraj, SK.
greșite); AKO, XXXIII, pp. 251–252, doc 498. 111 Bánffy, I, p. 171, doc CXLIV; AKO, XXXIV, p. 362, doc 654.
102 la NV de Tomajmonostora, pe malul stâng al râului Tisza, exis- 112 Bánffy, I, p. 172, doc CXLV; AKO, XXXIV, pp. 380–381,
tă localitatea Abádszalók, formată în anul 1895 din Tiszaabád doc 692.
și Tiszaszalók. La Abád exista un important vad de trecere al 113 Szécsi Miklós (l.m.); Nicolae este nepotul de frate al lui
râului. Dionisie , banul de Severin (vide nota 81 ).
a
a
103 AO, V, pp. 240–241, doc 119. a M. Holban îl crede greșit a fi fiul fostului ban din 1330,
104 AKO, XXXII, p. 335, doc 683. Dionisie (Holban, 1962, p. 334/20; Eadem, 1981, p. 144). Lu-
105 AKO, XXXIII, pp. 273–274, doc 547. crurile au fost clarificate, încă din anul 1900, de către KARÁ-
106 AKO, XXXIII, p. 398, doc 817. CSONYI János (Karácsonyi, I, p. 176, 178). Un act palatinal,
La data de 1.05.1355, prin sentința judelui regal Nicolae datat 18.02.1355, îl menționează drept Nicolao filio Petri de
Drugeth, după o lungă judecată între episcopul de Pécs și ma- Zeurinio banis (AO, VI, p. 263).
gistrul Dionisie, fiul fostului ban Ștefan, fiul lui Dionisie de Lo- 114 Greșit 30 octombrie 1350 la M. Holban (Holban, 1962, p.
chonch , bacul de la Abad și drumul de aici, de unde se percepea 334/20; Eadem, 1981, p. 144).
a

Pag. 34