Page 40 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

„Aici și-a transformat atelierul într-o adevărată ulterioară cu academicii Nicolae Popescu și Mihail
școală de pictură religioasă, cu ucenici, calfe și lucrători, Velceleanu, Filip Matei a devenit cel mai productiv pictor
având multe comenzi de pretutindeni și fiind foarte de opere religioase. Prin deschiderea propriului atelier la
cunoscut în toată regiunea, mai ales că era o figură activă Bocșa, Filip Matei a pus sfârșit unei epoci și anume aceea
și în viața publică a Bocșei. Casa lui Filip Matei a devenit a sistemului diletant. În atelier i-a avut pe unii parteneri,
un centru de cultură și de acțiune românească” (Dr. Aurel pe alții ucenici: Gheorghe Marișescu, Ștefan Lazăr, Iosif
Cosma, Pictorul bisericesc Filip Matei. 1853-1940 în: Liuba, Nicolae Popovici, Mihai Spineanu, Iosif Matei,
Mitropolia Banatului an XXVIII, 1978, nr. 1-3). apoi Ioan Zaicu.“ (pr. dr. Valentin Bugariu. Pictorul Filip
Matei. Întregiri biografice și artistice. Arad: Editura
Tiparnița, 2017, p. 7-8).
Filip Matei era prieten şi adesea vizitat de Iuliu
Maniu, Brediceanu şi alte personalităţi ale vremii. În timpul
ocupaţiei austro-ungare a luptat pentru cultura românească,
vasioveană în special, pentru păstrarea obiceiurilor şi
tradiţiilor populare româneşti. Aduna oameni, îi îmbrăca
în costum naţional românesc şi defilau cu carul cu boi. În
perioada Unirii Principatelor, pictorul a scos şi a pus pe
casa sa tricolorul, fapt pentru care a fost arestat.
„Prin grija sa a luat ființă ASTRA la Bocșa, iar prin
curajul său de a satiriza în scris stăpânirea maghiară a fost
condamnat și a suferit detenție în Köbánya, unde erau
întemnițați cei cu delicate de presă.“ (Gheorghe Jurma
și Vasile Petrica. Istorie și artă bisericească. Biserici din
Protopopiatul Ortodox Român Reșița. Reșița: Timpul,
2000, p. 187-188).
Despre prietenia sa cu Brediceanu aflăm consemnat
și în monografia Igrișului realizată în 2009 de către
inginerul Florea Jebelean, care, de altfel, conturează un
real portret al moalărului:
„Bocșa era fieful electoral al lui Coriolan Brediceanu.
Această cisrcumscripție a reprezentat-o el ca deputat
în parlamentul maghiar de la Budapesta. Centrul său de
acțiune era casa lui Filip Matei, cu care se împrietenise,
existând o vădită potrivire de caracter între ei: amândoi
erau foarte legați de popor și se bucurau de o largă
popularitate. Și Filip Matei, ca și Coriolan Brediceanu,
avea darul de a întreține o atmosferă de veselie în jurul
său. A fost un om de glume și de umor, în gen popular,
care plăcea tuturor. Purta cu sătenii conversații într-un
spirit satiric și critic la adresa celor hrăpăreți, egoiști și
vanitoși, la adresa celor care huzureau în dauna mulțimii
„Bocșa a avut tradiție în măiestritul picturii. În nevoiașe. Această fire i-a adus prietenia lui Coriolan
veacul al XVIII-lea diaconul Vasile a înființat la Bocșa Brediceanu, tribunul popular din Lugoj.[…] Filip Matei a
Montană o școală de pictură. Această inițiativă este fost un însuflețit luptător pentru unire și pentru drepturile
continuată de pictorul academic Mihail Velceleanu, care poporului român. Acționase înainte de primul război
a executat în primul rând comenzi de pictură bisericească, mondial în Partidul Național Român alături de dr. Valeriu
murală, iconostase, icoane pe lemn sau pânză și steaguri. Braniște, de Coriolan Brediceanu, de protopopul scriitor
[…] Avem informația potrivit căreia Filip Matei fusese Mihail Gașpar și de ceilalți fruntași ai vieții publice. La
elevul lui Velceleanu (vezi Ioan B. Mureșianu. Colecția alegerile de deputați din anul 1906 pentru parlamentul din
de artă religioasă veche a Arhiepiscopiei Timișoarei și Budapesta, Filip Matei a avut curajul să arboreze steagul
Caransebeșului. Timișoara: Editura Mitropoliei Banatului, tricolor pe casa sa, unde era centrul de acțiune electorală a
1973). Atât de la Popovicii din Oravița, din colaborarea lui Coriolan Brediceanu.”

Pag. 38