Page 50 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Decembrie francezi, italieni, cehi, slovaci, spanioli (Z. Garban,
1. Ordin circular al Administrației către districte Compendiu, p. 32-33).
pentru stoparea imoralităţii şi adulterelor, tot mai
numeroase în Banat (Idem, II, p. 131-132). Bibliografie:
5. Administratorul din Vârşeţ raportează
Administrației faptul că a dispus traducerea decretului Baróti Lajos (Ludwig Grun), Adattár Délma-
şi-l trimite tuturor bisericilor ortodoxe să-l aducă la gyarország XVIII. Századi tőrténetéhez, vol. I-X,
cunoştinţa credincioşilor (Idem, IV, p. 494). Timișoara, 1893-1907.
10. Viceadministratorul districtului Caransebeş, Baróti Lajos, A bánsági legrégibb település
Ioan Tornea, împreună cu juraţii şi cnezii de acolo, története, în TRET, serie nouă, an VIII, fasc. 1-3,
adeveresc faptul că, încă din anul 1691, George Bojin, Timișoara, 1892.
din Zerveşti, a luat pe mulţi ani pământurile arabile Berkeszi István, Temesvári müvészek, Timișoara,
lui Ioan Vîtca din Caransebeş să le cultive; faptul era 1909.
valabil şi în acest an (Idem, VI, p. 220). Bona Petru, Episcopia Caransebeșului,
14. Administratorul din Caransebeş anunţă Caransebeș, 1995.
Administraţia centrală că a prins şi întemniţat un hoţ de Calincof Eleonora, Date privind prediile bănățene
cai şi-i urmăreşte pe ceilalţi (Idem, VI, p. 177). din secolul al XVIII-lea, în Analele Banatului, serie
15. Doi reprezentanţi ai Companiei Orientale de nouă, vol. II, București, 1993, p. 277-296 .
Comerţ roagă Administraţia Banatului să le trimită o *** Călători străini despre Țările Române, vol.
mostră de cupru ca să-şi dea seama de calitatea acestuia VIII, București 1976.
(Idem, VIII, p. 577). Feneșan Costin, Administrație și fiscalitate în
20. Mitropolitul ortodox, Petrovici, urează Banatul imperial 1716-1778, Timișoara, 1997.
preşedintelui Administrației bănăţene un Crăciun fericit Feneșan Costin, Cnezi și obercnezi în Banatul
(Idem, VIII, p. 498). imperial 1716-1778, București, 1996.
29. Administratorul orşovean anunţă faptul că l-a Feneșan Costin, Der Banater Kupferhandel in
prins pe tâlharul care l-a ucis anul trecut pe cnezul din der ersten Hälften des 18.Jahrhunderts, zur Frage
Ohaba (Idem, VI, p. 220). des österreichischen Merkantilismus in Grenzland,
în Rumanian Studies, III, Leiden, 1975, republicat în
Fără dată Banatica, Festgabe Al. Krizan, Viena, 1996, p. 93-106.
– Anul a fost secetos, recoltele au fost slabe, iar Garban Zeno, Compendium Dioecesis Timisoa-
încartiruirile apăsătoare (A. Ţintă, Situaţia, p. 92). raensis, Timișoara, 1998.
Geml József, Monografia orașului liber crăiesc
– La Timişoara începe construcţia Cazărmii Timișoara, Timișoara, 1995.
Transilvaniei; la terminarea ei în anul 1729 era cea mai Guboglu Mihai; Mustafa Mehmed, Cronici
mare cazarmă europeană, cu 483 m. lungime. Azi a rămas turcești privitoare la Țările Române, vol. II, București,
doar o parte, sala din spatele hotelului Continental. 1968.
– Rascienii (ortodocşii români, sârbi) din Griselini Francesco, Încercare de istorie politică
Timişoara îşi aleg şi ei primarul. și naturală a Banatului Timișoarei, prefață, traducere și
– Timişoara are două târguri săptămânale. note de Costin Feneșan, Timișoara, 1984.
– La Timişoara se află 707 meseriaşi, angajaţi la Groza Liviu, Restituiri istorice, vol. IV, Războiul
refacerea fortificaţiilor, care primesc lunar 5.639 florini austro-otoman din anul 1738 în Culoarul Timiș-Cerna,
şi 10.140 porţii de pâine; suma anuală este de 67.667 Lugoj, 1997.
florini şi 121.680 porţii de pâine. Hoffman Leo, Kurze Geschichte der Banater
– Un ordin al preşedintelui/guvernatorului Mercy Deutschen von 1717 bis 1848, Timișoara, 1925.
sprijină cultivarea duzilor şi porunceşte uciderea celor Ilieșiu Nicolae, Timișoara. Monografie istorică,
ce îi taie. Timișoara, 1943.
– Un anume Stoia, harambașă, organizează cetele Leu Valeriu, Studii istorice bănățene, Reșița,
de lotri din Banat. 1997.
– Se înfiinţează Oficiul minier Oraviţa şi Oficiul Milleker Bódog (Felix), Az első német települések
administrativ al fierului la Bocşa. Producţia de cupru, a Duna, Tizsa, Maros déli részben, în TRET/III, serie
la mijlocul anului, era de 279 chintale (Vandern, p. 61). nouă, fasc. 2, Timișoara, 1887, p.82-92.
– Începe colonizarea sporadică cu germani din Milleker Bódog, Kurze Geschiche des Banats,
Alsacia, Lorena, Bavaria şi Stiria; vin şi familii de Vršac, 1925.

Pag. 48