Page 64 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

Din primul volum am Medalioanele Unirii*
aflat informații despre evoluția
Timișoarei de la statutul de sat
până la cucerirea unei râvnite După cum ne-a obiș-
cetăți în anul 1552; din volumul II nuit deja, în pragul unor săr-
aflăm despre situația Timișoarei bători importante pentru nația
sub stăpânire otomană, 1552- română, prozatorul Nicolae
1716; iar în volumul III ni
se aduce pe tapet Timișoara Danciu Petniceanu vine cu câte
secolului al XVIII-lea. o tipăritură de excepție, pe
Astfel, din același cât de interesantă, pe atât
ciclu mici povești pentru de necesară.
oameni mari, istoricul Ioan Așa se întâmplă și de
Hațegan lansează la finele această dată când, în întâm-
anului 2017 volumul III din pinarea sărbătorii jubileului
Legendele Timișoarei . Intitulat Marii Uniri de la Alba Iulia
3
„Timișoara în veacul al XVIII-lea”, acest volum tratează anii (1918-2018), Nicolae Danciu
secolului al XVIII-lea, de la eliberarea Timișoarei de sub Petniceanu înmănunchează
ocupația otomană în 1716, până în preajma anilor 1800. o serie de medalioane ale unor
Însumând 88 de pagini, volumul III este împărțit însemnate personalități participante, într-un fel sau altul, la fă-
în 16 capitole. Din rândurile acestora, publicul pasionat urirea Marii Uniri din 1918, într-un veritabil volum, frumos
de istorie află despre asediul și capitularea Timișoarei
din anul 1716, dar și despre intrarea triumfală a prințului ticluit și interesant construit, intitulat sugestiv „Medalioanele
Eugeniu de Savoya în data de 18 octombrie, la împlinirea Unirii”.
vârstei de 53 de ani; despre Eugeniu de Savoya și Banatul; „Îndemn – Închinare” adresat de „scribul” Nicolae Dan-
1716-1734 – anii de guvernare a Banatului de către Claude ciu Petniceanu direct cititorului, dar și un fel de argument, ca-
Florimond de Mercy d’Argenteau; cetatea Timișoarei racteristic, de-altfel, românului și patriotului Nicolae Danciu,
de secol XVIII; orașul Timișoara; cele două primării menit să îndemne la cinstirea miilor de eroi care au luptat pen-
ale orașului – primăria germană și primăria rasciană tru unitate națională: „Cititorule, haidem să pășim în Sanctua-
(ortodoxă); bisericile, catedralele și sinagogile timișorene; rul Neamului Românesc, cu pași mărunți pentru a nu tulbura
despre teatrul din Timișoara; spitalele Timișoarei – cel al somnul celor din Lumea Umbrelor, să călcăm pe vârful picioa-
mizericordienilor, orășenesc (numit și burghez sau civil), relor, purtând un pui de lumânare în căușul palmelor, pentru
militar; statuile Timișoarei – statuia Sf. Ioan Nepomuk, pomenirea celor mulți. Neamul românesc a trudit și a pătimit
statuia Sfintei Treimi (statuia ciumei) și monumentul schingiuiri și claustrări în temnița «Stea» din Szeghedin, pentru
sfintei Fecioare Maria și a sfântului Nepomuk; piețele un vis al lor și al străbunilor lor: ROMÂNIA MARE!”
orașului – Piața Domului (Unirii), Piața Armelor/Prințului
Eugen (Libertății), Piața Sf. Gheorghe și Piața Traian (în Apoi, ca un adevărat român preocupat de istoria, de lim-
afara Cetății, în cartierul Fabric); despre Axa Timișoarei ba și de cultura poporului său, prozatorul și cercetătorul Nicolae
(direcția pe care au fost construite clădirile simbol ale Danciu Petniceanu dedică un capitol acestor noțiuni: „Româ-
Timișoarei); străzile cetății; coloniștii germani, francezi, nia” și „român”, o excepțională incursiune în istoria României
alsacieni și loreni, belgieni, luxemburghezi, cehi, slovaci, și în istoria literaturii române, evidențiind ideea de românitate
italieni și spanioli veniți la Timișoara; despre realizarea și frăție a românilor, idealul național: Unirea cea mare!
canalului navigabil Bega; ultimul capitol al volumului În paginile cărții sunt evocate personalități precum:
prezintă personalități timișorene de veac XVIII dintre care politologul Aurel C. Popovici, avocatul Nestor Oprean, pr. dr.
îi amintim pe Peter Solderer – primar al Timișoarei, Iosif/ Petre-Patriciu Barbu, preotul Ioan Chendi, ziaristul Teodor V.
Iosim Malenița – primar rascian, inginerii militari Kaspar Păcățeanu, avocat și om politic Valeriu Braniște, protopopul
Dissel, Johann Lechner, Carl Alexander Steinlein și Johann scriitor Mihail Gașpar, învățătorul Iuliu Vuia, profesorul Te-
Theodor Kostka, pictorul Anselm Wagner. odor Bucurescu, învățătorul Constantin C. Pava, preotul Iosif
Citind cu atenție rândurile volumului III din Legendele Coriolan Buracu, generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Ne-
Timișoarei, se poate afirma cu tărie că secolul al XVIII-lea a moianu, dascălul Nicolae Mergea, preotul Gheorghe Tatucu,
însemnat o renaștere a Timișoarei, cât și alinierea orașului la
standardele Europei Occidentale. Cu multă muncă, pe durata poetul Cassian R. Munteanu, învățătorul Pavel Jumanca, co-
veacului al XVIII-lea, Timișoara a făcut trecerea de la orașul lonel Ioan Curiță, înv. George Bălteanu, înv. Emilian Novaco-
oriental la cel occidental. vici, „interpretul de cântări naționaliste românești” Luță Ioviță,
Prof. Tatiana Ostroveanu
*Nicolae Danciu Petniceanu, Medalioanele Unirii. Jubileul
3 Ioan Hațegan, Legendele Timişoarei, Vol. III, 88 p., Edi-
tura Artpress şi Editura Banatul, Timişoara, 2017. 1918-2018 (Editura Mirton, Timişoara, 2018).

Pag. 62