Page 61 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

Aniversare „Atras de frumusețea obiectelor cu valoare etnografică,

Prof. dr. Dumitru Jompan de folclorul literar și muzical al locului, presărat cu seama de
cuvinte și expresii atât de dragi mie, mi-am format un obicei:
la 80 de ani acela de a nota toate aceste perle ale graiului local în jurnalele
zilnice. Am trecut apoi la publicarea creațiilor populare anoni-
me și la explicarea cuvintelor rare în «glosarele» de la sfârșitul
Dumitru Jompan, pro- respectivelor antologii. Această manieră de a descoperi, culege
fesor universitar doctor, fol- și înțelege folclorul și graiul local a adoptat-o și învățătoarea
clorist, compozitor și dirijor, Aurelia Jompan, soția mea. Împreună am adunat peste o mie
important promotor al cultu- de cuvinte și expresii cu circuit închis” povestește prof. univ.
rii tradiționale bănățene, s-a dr. Dumitru Jompan în postfața Glosarului de cu cuvinte și
născut la Marga, județul Ca- expresii dialectale din Comuna Marga, județul Caraș-Severin
raș-Severin, în 13 mai 1938 (Caransebeș: Dalami, 2016), cu bucuria de a reuși „să ducă la
și este unul dintre importanții bun sfârșit un proiect izvorât din dragoastea pentru locurile, oa-
cercetători ai culturii bănățe- menii și înfăptuirile lor”.
ne, cu precădere din dome- Colaborarea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”Boc-
niul etnografic-folcloric. șa cu acest minunat om și cu această minunată familie a început
Nu puține sunt cu ani în urmă (2003), familia Jompan numărându-se printre
volumele semnate de istori- donatorii de cărți pentru completarea și îmbogățirea fondului
cul cultural Dumitru Jompan de documente al bibliotecii; de asemenea, muzicologul Dumi-
ori de muzicologul Dumitru tru Jompan este unul dintre colaboratorii fideli ai revistei „Boc-
Jompan, cărți de referință în domenii precum: etnografie, fol- șa culturală”, semnând articole importante și interesante pentru
clor, dialectologie, și deosebit de interesante și necesare mono- istoria culturală a orașului Bocșa și nu numai.
grafii ale unor locuri sau personalități din Banat. Mai mult, în anul 2011, când îl omagiam pe Tata Oan-
„Născut și crescut la Marga, comuna situată sub poa- cea la 130 de ani de la naștere, prof. dr. Dumitru Jompan a avut
la Măgurii, din fragedă vârstă am cunoscut, până în cele mai inițiativa alăturării acestui proiect prin realizarea unui volum,
ascunse detalii, toate elementele de cultură rurală, materială și cel de-al 25-lea al seriei „Bocșa – istorie și cultură”, volum
spirituală: casa cu vatra focului, «cuina» de vară cu «țăstul» sub intitulat Folclorul și etnografia în revista „Vasiova” (Reșița:
care mama cocea mălaiul și «targa» pe care tata usca poamele, TIM, 2011), cu o prefață de Gheorghe Jurma și o postfață de
grajdul cu animale, «țarcul» cu «clănile» de fân ș. a. În acest Gabriela Șerban, volum care completează fondul documentar
spațiu mirific, crescând mare, am învățat să mă joc cu jucării „Tata Oancea” și pune în valoare revista „Vasiova” și mulțimea
pe care eu însumi știam să le construiesc; să joc și să cânt; să referințelor etnografic-muzicale din această publicație. Astfel,
mă exprim în dulcele grai local și să dialoghez cu cei de seama
mea în acest registru lingvistic” mărturisește maestrul Jompan, muzicologul Dumitru Jompan demonstrează, prin documen-
un veritabil cercetător și un autentic bănățean. tarea sa minuțioasă și riguroasă, cât de prețioase sunt colecția
Absolvent al unor importante instituții de învățământ – revistei și contribuțiile lui Tata Oancea.
Școala Normală de Învățători din Caransebeș, Școala Populară Se cuvine ca, în final, să consemnăm măcar câteva din-
de Artă din Lugoj, Conservatorul din București la Facultatea tre titlurile semnate de prof.dr. Dumitru Jompan, unele dintre
de compoziție-dirijat-profesori de muzică și, din 2002, doctor volume aflându-se în fondul special al bibliotecii bocșene da-
în muzică – Dumitru Jompan s-a impus, în timp, între anima- torită unor dedicații și autografe care le înnobilează: „Găteala
torii de frunte ai județului: mai întâi ca învățător, apoi ca pro- capului la femei în Valea Bistrei” (împreună cu Aurelia Jom-
fesor, ca director, ca profesor universitar, ca dirijor și inițiator pan, Reșița, 1972), „Folclor din Marga” (Reșița, 1979), „Mar-
al unor reprezentative coruri și ansambluri folclorice și, nu ga 1902-1992, cronologie culturală” (Reșița, 1992), „Nicolae
în ultimul rând, ca scriitor și publicist, desfășurând o intensă Ursu – corespondență” (Reșița, 1994), „Coruri și fanfare din
activitate publicistică în domenii culturale, publicând articole, Banat. Caraș-Severin” (Timișoara: Mirton, 2003), „Antoniu
studii, recenzii, monografii, culegeri de folclor, interviuri, Sequens (1865-1938) (Reșița: Intergraf, 2003), „Coruri din
corespondență etc. Banat: Lexicon” (Reșița: Banatul Montan, 2006), „Corul Ca-
În toate demersurile sale a avut-o alături pe minunata sa tedralei «Sf. Gheorghe» din Caransebeș” (Caransebeș: editura
soție, Aurelia Jompan, dascăl ales și important om de cultură, Diecezana, 2008), „Folclorul și etnografia în revista «Vasio-
bucurându-se de sprijin sub orice formă din partea acesteia. De va»” (Reșița: TIM, 2011), „Glosar de cuvinte și expresii dia-
altfel, au văzut lumina tiparului câteva volume semnate de soții
Jompan, volume esențiale pentru Banat și, în special, pentru (Continuare în pag. 63)
Valea Bistrei. Bibliolog Gabriela Șerban

Pag. 59