Page 65 - Morisena10

Revistă de cultură istorică

compozitorul Ioan Vidu, avocatul Petre Nemoianu, preotul fost ciuntită de coropișnițele din Vest și de cele din Est. Doamne,
greco-catolic Nicolae Brânzeu, pr. dr. Ioan Sârbu și mun- cât vor mai curge lacrimile pe obrazul românilor?”
citorul Traian Novac. Sunt doar câțiva dintre eroii români Cel din urmă capitol al cărții este unul dedicat imagi-
care au luptat pentru identitate națională și cărora, în prag nilor - „Facsimile și iconografie” -, deoarece autorul este de
de mare sărbătoare a Neamului, scriitorul Nicolae Danciu părere că o investigație este cu atât mai complexă cu cât include
Petniceanu le evocă personalitatea și meritul în clădirea și o fotografie, o imagine. De asemenea, autorul prezintă citito-
României Mari. rului și bibliografia la care a apelat în procesul de documentare
Scriitorul și cercetătorul Nicolae Danciu Petniceanu este pentru realizarea volumului.
bine cunoscut pentru volumele sale dedicate „poetului nepere- „Trecutul nostru falnic, în paginile sale/ Ne leagă cu
che“, Mihai Eminescu ( „Domnul Eminescu sosește iarna”, „A prezentul, ca aurul în zale. / Și noi vedem cum lanțul istoriei
sosit Domnul Eminescu”, „Voievodul Mihail”), pentru volu- se ține...” spune poetul, iar noi spunem că prozatorul Nicolae
mele dedicate unor bănățeni aleși precum lingvistul Paul Iorgo- Danciu Petniceanu a reușit, încă o dată, să ne capteze atenția
vici („Lumina de la Vărădia”), rapsodul Dumitru Popovici-Ie- cu un volum frumos, cu un volum necesar, cu un volum care-i
na („Rapsodul din Țara Almăjului”), haiducul Petru Mantu atestă, din nou, mărturisirea de credință față de țara sa, dar, mai
(„Mantu”), muzicantul Ion Luca Bănățeanu („Orfeu s-a născut ales, față de bănățenii de pretutindeni și față de Banatul – „ne-
în Banat”) și alte multe asemenea volume „zămislite din dra- stemată în Panteonul istoriei și culturii române”.
gostea sa incurabilă de Banat și bănățeni” (spunea jurnalistul Bibliolog Gabriela Șerban
Constantin Vlaicu), cât și dintr-un patriotism sănătos și demn
de laudă („La Țebea cerul este tricolor”, „Cântece de pe spa-
da Iancului”, „Cei trei din Piața Amzei”, „Lacrima de taragot”, (Urmare din pag. 59)
„Vrăjitorul din Almăj”, „Comandorul român”, „Prizonierul rin- lectale din Comuna Marga, județul Caraș-Severin” (împreună
gului”, „Trupa Pascaly și logojenii”, „Stele-n Panteon. Istorie cu Aurelia Jompan, Liliana Mihuț și Firuț Mihuț, Caransebeș:
culturală din Banat”, „Altarul cărții” etc.). Dalami, 2016) și altele.
De asemenea, Nicolae Danciu Petniceanu este unul din- Muzicologul Dumitru Jompan semnează articole în
tre cei mai prolifici scriitori bănățeni, unul dintre importanții multe și diverse publicații: „Actualitatea muzicală”, „Studii
prozatori ai acestui colț de țară, și un harnic cercetător al Bana- și cercetări de etnografie-istorie”, „Tibiscum”, „România li-
tului cultural, spiritual, istoric. terară”, „Semenicul”, „Flamurav, „Timpul”, „Drapelul roșu”,
De remarcat este și activitatea sa editorială și publicistică,
fiind realizatorul și inițiatorul unor importante cărți, reviste și pu- „Orizont”, „Renașterea bănățeană”, „Reflex”, „Foaia dieceza-
blicații de cultură din întreg Banatul: gazeta „Anotimpuri litera- nă”, „Bocșa culturală” etc., iar volumele sale de „Corespon-
re”, periodicul „Vestea” de Mehadia, revista „Eminescu”, revista dențe” sunt „cu atât mai valoroase cu cât fiecare document este
„Vrerea” și revista „Icoane bănățene”, precum impresionantă autentificat prin note și sublinieri pertinente, însoțit de trimiteri
este activitatea sa ca președinte al Societăţii literar-artistice „So- la viața muzicală contemporană și truditorii ei”, consemna re-
rin Titel”. Din această postură, omul de cultură Nicolae Danciu gretatul dr. Constantin Catrina (Brașov) pe unul dintre volume.
Petniceanu reușește să reașeze pe harta culturală a Banatului Scriitorul și muzicologul Dumitru Jompan, președinte
nume aproape uitate, scoate la iveală fapte și personalități care și membru al numeroaselor jurii ale unor renumite concursuri,
fac cinste țării și culturii acesteia. Numeroase sunt plăcile omagi- se bucură de recunoaștere și prețuire fiind recompensat, de-a
ale sau comemorative confecţionate, montate şi dezvelite creşti- lungul vremii, cu distincții și titluri precum: Ordinul Meritul
neşte în memoria unor importante personalități sau evenimente Cultural cl. a V-a (1968), Crucea Patriarhală (2003), Cetățean
din localitățile Banatului nostru. de Onoare al Caransebeșului (2005), Cetățean de Onoare al ju-
La un autor cu o astfel de activitate complexă și relevantă dețului Caraș-Severin (2009) etc.
pentru istoria culturală din Banat era previzibilă realizarea și a
unui astfel de volum precum cel al „Medalioanelor Unirii” (apă- Bibliografie:
rut la editura Mirton din Timișoara, 2017), Nicolae Danciu Pet- Bitte, Victoria, Chiș, Tiberiu, Sârbu, Nicolae. Dicționa-
niceanu marcând, așa cum se pricepe cel mai bine, prin tipărituri, rul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998 (Dic-
evenimentul, de altfel, foarte important, al jubileului Unirii de la ționare);
1918. Evident, patriotul Nicolae Danciu Petniceanu își încheie Dicționar de evenimente și personalități din Banatul
cartea cu un ton mâhnit, caracteristic combatantului în care se în- istoric. Ed. îngrijită de Vasile Ioniță. Reșița: Banatul Montan,
truchipează adesea în scrierile sale, fie din postura de scriitor, fie 2007. Vol. I
din cea de jurnalist, făcând aluzie la „ciuntirea” României: „Așa Mic dicționar al personalităților culturale din Ca-
s-a făurit România Mare... Cei din morminte, luptătorii despre raș-Severin. Întocmit de Gheorghe Jurma. Reșița, 1976;
care am vorbit în altă parte a cărții, au dormit somnul de veci în Tomi, Ioan. Lexicon. Muzicieni din Banat. Timișoara:
tihnă, în tihnă doar o vreme, până în 1940, când România Mare a Eurostampa, 2012. Vol. I.

Pag. 63