Page 58 - Morisena10

MORISENA, anul III, nr. 2 (10)/2018

1956) a admis „exhumarea, trasportarea și reînhumarea La 6, 7, 8 septembrie 1956 au fost oficiate slujbe
osemintelor Sfântului Iosif cel Nou din mănăstirea Partoș religioase în prezența Mitropolitului Vasile care ,,a
în catedrala din Timișoara pe data de 8 septembrie 1956”. vegheat toată noaptea, - cea din 6 sept. n. n. - alături
Înaltpreasfințitul Mitropolit Vasile a dat dispoziții pentru de călugări, preoți și credincioși, preamărind în cântări
executarea actului deshumării osemintelor Sf. Iosif, cu de laudă, în rugăciuni și în meditație adâncă. Pe marele
respectarea prescripțiilor rituale, statornicite în proiectul și Sfântul său înaintaș din măritul Scaun mitropolitan
de ceremonial, întocmit de Comisia instituită de Sf. Sinod al Timișoarei, la care, după trei secole, se pregătește
31
(compusă din P. S. Episcop Antim Târgovișteanul, vicar a se reîntoarce” . Pe 8 septembrie la orele 8,30 a fost
patriarhal, președinte delegat, PP. CC. Pr. Prof. Liviu oficiată Sfânta Liturghie în fața mormântului proaspăt
Stan și Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, membri și Pr. consilier deschis, unde se aflau moaștele Sfântului Iosif. După
Dr. Gheorghe Soare, secretar, din care au făcut parte, ca terminarea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Mitropolit
delegați ai Sf. Arhiepiscopii a Timișoarei, și PP. CC. Dr. Vasile, ajutat de Preacuviosul Protos. Ieronim Balintoni,
Gheorghe Cotoșman, vicar arhiepiscopesc și Dr. Marcu înveșmântați cu toate odăjdiile, au început să scoată,
Bănescu, consilier administrativ) . cu toată pietatea, sfintele oseminte binemirositoare
28
Primele acțiuni de deshumare a Sfântului Iosif din mormânt și să le așeze, în aceeași poziție, în racla
32
au fost realizate în 25 și 31 mai 1955, în prezența provizorie, confecționată din lemn de brad la Timișoara .
După rostirea rugăciunii de călătorie, camionul
Înaltpreasfințitului Mitropolit Vasile a PP. CC., Vicar Mitropoliei în care a fost așezat trupul Sf. Iosif a fost
Dr. Gheorghe Cotoșman, consilier Dr. Marcu Bănescu, pus în mișcare la orele 14. În Timișoara moaștele au fost
protopop Porfir Crisciu, preot Ioan B. Mureșianu, așteptate de credincioși între care cronica evenimentului
ieromonah Nectarie Pintilie, monahia Fervonia Comănac i-a consemnat pe Preasfințitul Episcop pensionar Policarp
și a unei mari mulțimi de credincioși, constatându-se Morușca și P. C. Pr. dr. Ștefan Lupșa, profesor la Institutul
„existența moaștelor Sfântului Iosif, răspânditoare de de Grad Universitar din Sibiu.
bun și plăcut miros” . Solemnitățile de canonizare au fost organizate
29
În 6 septembrie 1956, în prezența C. Prot. Marcu la Timișoara în 6, 7 și 8 octombrie 1956. La acestea au
Bănescu, consilier eparhial, a protosinghelului Ieronim participat: Preafericitul Patriarh Justinian, Înaltpreasfințitul
Balintoni, exarh al mănăstirilor din Banat, protopopului Iustin Moisescu al Ardealului, Înaltpreasfințitul Firmilian
Porfir Crisciu al Ciacovei, preotului Tiberiu Mărgineanțu, Marin al Olteniei, Înaltpreasfințitul Vasile, Preasfințiții
administratorul Catedralei din Timișoara, a stareților de Episcopi: Nicolae Colan al Clujului, Iosif Gafton al
la Săraca și Partoș și a preoților din Denta, Banloc, Obad, Râmnicului și Argeșului, Valerian Zaharia al Oradiei, Andrei
Petroman, diaconi și epitropi catedrali, a unei mulțimi de Moldovan al Americii, Teofil Herineanu al Romanului și
credincioși a fost realizată deshumarea Cuviosului Iosif. Hușilor, Antim Târgovișteanul și Teoctist Botoșăneanul,
Din „Procesul-Verbal” întocmit cu acest prilej aflăm episcopi-vicari patriarhali. Au mai fost prezenți la acest
următoarele: „La nivelul moaștelor s-au găsit rămășița eveniment: PP. CC. Ioan Gagiu, directorul Administrației
unui piron de fier, lung de 11 cm., măcinat de vreme, cu patriarhale, Pr. Prof. Dr. Ioan Coman, rectorul Institutului
urme din lemnul sicriului, din care nu s-a păstrat nimic, Teologic de grad Universitar din București, Traian Belașcu,
iar în regiunea pieptului, un rest de metal oxidat cu urme vicarul Arhiepiscopiei Sibiului, dr. Gheorghe Lițiu, vicarul
de decor, lung de 3 cm. și lat de 5 mm. probabil brațul Episcopiei Aradului.
unei cruci. Cu acest prilej, istoricul Gheorghe Cotoșman,
Osemintele ce nu au fost clintite, pe deplin în două rânduri, în 6 și 8 octombrie, în cadrul Sfintei
păstrate, până în cele mai mici amănunțimi și arătând o Liturghii la priceasnă, a rostit cuvinte de învățătură din
ființă de statură potrivită, în lungime de 165 cm., au fost viața Sfântului Iosif, așa cum a fost ea consemnată de
acoperite cu giulgi curat, - rămânând aici în rugăciune și Damaschin Udra și egumenul Nichifor al Partoșului.
priveghere, cinstiții ieromonahi” . Aceste mărturii, deși puse la îndoială de unii cercetători,
30
constituie, până acum singurele însemnări biografice
28 Gheorghe Cotoşman, Canonizarea Mitropolitului Iosif despre viața Sfântului, pe baza cărora Biserica Ortodoxă
II al Timişorii (1650-1656). Proclamarea solemnă a canonizării. Română i-a întocmit slujba și l-a canonizat .
33
Marile festivități religioase de la Timişoara. Aniversarea a 10 ani
de la sfințirea Catedralei Mitropoliei Banatului, în rev. ,,Mitropolia 31 Gheorghe Cotoşman, ,,art. cit”., p. 37.
Banatului”, an VI, nr. 10-12, 1956, p. 29. (Se va prescurta în 32 ,,Art. cit”., p. 37-38
continuare Canonizarea Mitropolitului Iosif…. 33 Ștefan Toma, Date noi referitoare la viața şi cultul
29 Gheorghe Cotoşman, Canonizarea Mitropolitului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, în vol. Slujitor al Bisericii
Iosif…, p. 27 şi al neamului Pr. Prof. Mircea Păcurariu la 70 de ani, Editura
30 Gheorghe Cotoşman, „art. cit…”, p. 36. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2002, p. 431 (Se va prescurta în

Pag. 56