Page 21 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

În privinţa originii denumirii Reşiţei, care este în 1765, comuna Reşiţa aparţinea tot plasei Caraşova,
forma germanizată a Reciţei, au fost lansate de-a lungul care acum depindea de districtul Caransebeş. (27) Era
timpului două opinii. Conform uneia dintre ele, căreia i ultima consemnare a localităţii înainte de a deveni ceea
s-a raliat şi Nicolae Iorga, numele Reciţa ar proveni de la ce avea să cunoască toată lumea: o puternică cetate de
latinescul Recitia, denumire care ar fi fost dată de către foc a Banatului.
romani Izvorului Rece din apropierea văii Domanului.
(17) Potrivit celeilalte, susţinută şi de Iorgu Iordan, şi Note:
care ni se pare mai plauzibilă, numele Reciţei este de 1 Gheorghe Cimponeriu, Din istoricul Reşiţei, în
provenienţă slavă: populaţia satelor craşoveneşti situate Buletinul U.D.R., vol. I, nr. 2, Reşiţa, decembrie 1930, p. 56.
la 15 km mai la sud se referea cu termenul „u rečice” 2 Ibidem.
(la pârâu) la satul românesc de pe valea Domanului. 3 Ilie Uzum, Despre istoria societăţii omeneşti
(18) În plus, în aproape toate statele slave actuale există şi tradiţiile mineritului şi metalurgiei pe teritoriul
localităţi cu numele Reciţa. (19) microregiunii Reşiţa, în 200 ani de construcţii de maşini
După cum arătam, prima menţiune sigură a la Reşiţa 1771-1971, vol. I, Reşiţa, 1971, p. 34.
Reşiţei, sub forma Reszinitza, se află într-un catastif 4 Georg Hromadka, Scurtă cronică a Banatului
de biruri turcesc din 1673, unde se preciza că fiecare montan, 1995, p. 61.
casă a localităţii trebuia să plătească câte un aspru 5 Ilie Uzum, op. cit., p. 39.
fiscalităţii otomane. (20) Este vorba despre actuala 6 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 58.
Reşiţa Română, cele mai vechi locuinţe fiind amplasate 7 Ilie Uzum, op. cit., p. 40.
aproximativ în zona stadionului din valea Domanului. 8 Ibidem.
În 1687, părți din Banatul Montan au fost pentru prima 9 Ibidem, p. 40-41.
dată ocupate de habsburgi, sub autoritatea cărora s-a 10 Ibidem, p. 41.
întocmit, în deceniul 1690-1700, o listă de localităţi 11 Ibidem.
intitulată Conscriptio Districtuum al lui Marsigli. Cu 12 Ibidem, p. 42-43.
această ocazie, era pomenit pentru a doua oară în istorie 13 Ibidem, p. 43.
satul Recsicza, care aparţinea de districtul Bocşa. (21) 14 Ibidem.
Din 1718, Banatul devenea şi oficial provincie 15 Ibidem.
habsburgică, iar prezenţa Reşiţei în documente devine 16 Ibidem.
obişnuită. Încă din timpul războiului cu turcii, în 1717, 17 Ion Păsărică, Monografia Uzinelor de Fier
imperialii au întocmit o conscripție a Banatului, în şi Domeniilor din Reşiţa şi frumuseţea naturală a
care Reşiţa figurează (Retziza) având 62 de case. (22) împrejurimilor, Bucureşti, 1935, p. 9 şi 96.
Comparativ cu alte localităţi învecinate, ea ocupa un 18 Ilie Uzum, op. cit., p. 43.
loc de mijloc, fiind întrecută de Bocşa Română (cu 83 19 Gheorghe Cimponeriu, op. cit., p. 58.
de case), Câlnic (82) şi Târnova (76), dar devansând 20 Ilie Uzum, op. cit., p. 44.
clar Vasiova (36), Doman (27), Ţerova (23), Moniom 21 Pavel Binder, Lista localităţilor din Banat de
(18) şi Cuptoare (14). (23) Tot acolo era menţionată şi la sfârşitul secolului al XVII-lea, În: Studii de istorie
Caraşova cu 400 de case, dar în opinia noastră acest a Banatului (SIB), Vol. II (1970), Universitatea din
număr trebuie să fi cuprins toate satele craşoveneşti. Timişoara, pp. [61]–68; p. 64.
În 1734, Reşiţa era pomenită ca făcând parte 22 Szentklaráy Jenő, Száz év Dél-Magyarország
din plasa Caraşova, teritoriu al districtului Vârşeţului. újabb történetéből: 1779-től napjainkig: tekintettel a III.
(24) După câţiva ani, în 1738, otomanii au reocupat Károly és Mária Terézia korabeli előzményekre, Temesvár,
temporar zona văii Bârzavei, ocazie cu care Reşiţa Csanád-Egyház-megyei Könyvnyomda, 1879, XV +
(Reschitza) era subordonată cneazului de la Caraşova, 520 pg. + 3 Kt.-Beil; pp. 20–27 (Designation deren in
Andrei. (25) După alungarea definitivă a otomanilor, dem Temesvarer Banat samentlichen Dörffern und darin
Reşiţa mai apărea de încă două ori în acte până să capete befündlichen Häussern); p. 26.
importanţa industrială de mai târziu. În 1757, în amonte 23 Georg Hromadka, op. cit., p. 30.
de Reşiţa Română au fost colonizate 20-30 de familii 24 Ilie Uzum, op. cit., p. 44.
de olteni, care au întemeiat o colonie de cărbunari, 25 Ibidem.
care fabricau mangal (cărbune din lemn) pentru uzinele 26 Ibidem.
din Bocşa, întemeiate încă din 1719. (26) Practic, prin 27 Ibidem.
aceasta se puneau bazele Reşiţei Montane, care va fi
nucleul puternicului centru industrial de mai târziu. Iar

Pag. 19