Page 22 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

Dr. Florin Zamfir O parte însemnată a populaţiei germane a judeţului
(Variaș) Timiş-Torontal a fost organizată pentru plecare încă de
la intrarea trupelor germane în comunele cu populaţie
Tragicele evenimente desfășurate germană sau mixtă. Aceasta şi-a ridicat şi transportat toată
averea mobilă sau cea mai mare parte a ei . Cei care se
8
în vestul județului temeau cel mai mult de iminenta sosire a trupelor sovietice
9
Timiș-Torontal, erau membrii Grupului Etnic German , organizaţie de
orientare fascistă, care reprezenta în România Partidul
în toamna anului 1944 Nazist (Partidul Muncitoresc Naţional-Socialist German)
al lui Hitler. Grupul Etnic German îşi amplificase
propaganda prohitleristă în rândul şvabilor bănăţeni încă
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a schimbat din primele luni ale anului 1944. Era pus în circulaţie
cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Prin trecerea zvonul că armata germană a introdus în operaţiunile
României în tabăra Naţiunilor Unite, sistemul de apărare militare arma secretă V-2 şi că încă patru arme secrete
german din Balcani a cunoscut o serioasă fisură, iar sfârşitul se aflau în curs de fabricaţie, acestea constituind-se în
celui mai mare război pe care omenirea îl cunoscuse până importante garanţii ale izbândei finale a lui Hitler .
10
atunci a fost considerabil grăbit. Conducerea Grupului Etnic German făcea, de asemenea,
În condiţiile în care trupele Armatei Roşii (Fronturile în februarie 1944, o intensă propagandă pentru a îndemna
2 şi 3 Ucrainean) pătrundeau pe teritoriul României locuitorii germani să subscrie un împrumut de 30.000
1
dinspre răsărit, vestul şi sud-vestul teritoriului naţional se de lei de fiecare gospodărie mai înstărită, în favoarea
afla sub directa ameninţare a trupelor germane şi ungare Reichului, pentru înzestrarea armatei. Şvabii bănăţeni
horthiste. O parte a importantelor forţe germane, care se au avut o atitudine rezervată faţă de aceste demersuri ale
aflau atunci pe teritoriul Banatului iugoslav, începând cu Grupului Etnic German, pentru că speranţele lor faţă de
11 septembrie 1944 înaintează spre teritoriul românesc, victoria finală a Reichului slăbeau cu fiecare zi care trecea.
infiltrându-se prin punctul Stamora Moraviţa şi deplasându- Temerile şvabilor faţă de iminenta sosire a Armatei
se dinspre sudul, spre nordul judeţului Timiş-Torontal .
2
Principalele forţe germane care şi-au canalizat acţiunea Roşii se mai întemeiau şi pe faptul că etnici germani
spre axul Timişoara, au fost trupele SS din Grupul de luptă bănăţeni au contribuit la efortul de război al Germaniei,
3
condus de gruppenführerul SS Herman Behrends, acestora prin înrolarea lor, în special în unităţile aparţinând
4
alăturându-li-se forţele Armatei a 3-a ungare horthiste . Waffen-SS. Pentru a pune capăt înrolărilor voluntare
5
Între 12-16 septembrie 1944, o mare parte a judeţului a fost ilegale, conducătorul României, Ion Antonescu semnase
ocupat de trupele germano-ungare . la 12 mai 1943, un acord cu Germania, care legaliza
6
Marile unităţi româneşti care s-au implicat în cursul încorporarea cetăţenilor români de etnie germană, în
11
lunii septembrie a anului 1944 în eliberarea spaţiului armata lui Hitler . În septembrie 1944, în judeţul Timiş-
bănăţean se aflau în subordinea Armatei 1. Între acestea, Torontal se aflau în evidenţă 482 de cetăţeni români de
Divizia 9 cavalerie avea de apărat un aliniament de 75 origine germană înrolaţi în trupele SS şi 122 în armata
12
de km în zona de câmpie, dintre râul Mureş şi localitatea regulată Wermacht .
Jebel . Unităţile româneşti acţionau sub ordinele Frontului Puse în faţa unor evenimente încărcate de tensiune
7
2 ucrainean, care din a doua jumătate a lunii septembrie şi-a şi cu un deznodământ incert, mii de familii germane din
făcut apariţia în zonă, aducându-şi o importantă contribuţie oraşele şi satele bănăţene îşi părăsesc locurile natale,
la zădărnicirea ofensivei inamice. însoţind armata germană în retragere. Din judeţul Timiş-
Torontal au plecat 15.644 etnici germani, dintre aceştia
1 Gen. Bg. (r) Aurelian D. Stoica, Col (r) Constantin C. înapoindu-se până la 25 noiembrie 1946, 11.540 , care
13
Gomboş, Jertfă pentru ţară. Din cronica luptelor pentru apă-
rarea Banatului, august-septembrie 1944, Timişoara, Helicon, 8 D.J.T.A.N., Fond Prefectura judeţului Timiş-Torontal,
f.a., p. 8. dosar 9/1944, fila 94.
2 Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale (în con- 9 Prin Decretul-lege din 20 noiembrie 1940 se constitu-
tinuare D.J.T.A.N.), Fond Prefectura judeţului Timiş-Torontal, ie, ca persoană juridică, Grupul Etnic German din România, re-
dosar 9/1944, fila 93. prezentant al Partidului Muncitoresc Naţional-Socialist German
3 Forţa armată a Partidului Nazist. (NSDAP).
4 Grad echivalent în trupele SS cu cel de general de corp 10 A. D. Stoica, C.C. Gomboş, op. cit., p. 11.
de armată sau de divizie, în trupele Wermachtului. 11 N. Engelmann, Warjasch, Herausgegeben im Auftrag
5 A. D. Stoica, C.C. Gomboş, op. cit., p. 60-61. der Heimatortsgemeinschaft, 1980, p. 117.
6 D.J.T.A.N., Idem. 12 A. D. Stoica, C.C. Gomboş, op. cit., p. 123.
7 A. D. Stoica, C.C. Gomboş, op. cit., p. 53. 13 Ibidem, p. 115.

Pag. 20