Page 27 - morisena11_18
P. 27

Revistă de cultură istorică



                       Dr. Costin Feneșan                     Despre autor, Simpliciano Bizozeri sau Bizzozzeri (1642,
                            (București)                       Milano – 1704, Milano) n-am reușit să aflăm, din păcate,
                                                              multe informații . Din foaia de titlu al unei alte cărți a lui
                                                                            3
            Banatul într-o carte italiană                     Bizozeri știm însă cu certitudine că acesta a făcut parte, ca
                                                              cleric, din Ordinul barnabiților . Este de remarcat faptul că
                                                                                        4
                            din 1685                          alte două din cele patru cărți publicate de Simpliciano Bizo-
                                                              zeri  se referă la lupta coaliției creștine conduse de Imperiul
                                                                 5
                                                              habsburgic pentru alungarea Porții din bazinul Dunării mij-
                                           În 1685 vedea lu-
                                      mina tiparului, la Milano,   locii. În afară de cea amintită mai sus, din care au apărut la
                                      una din numeroasele lu-  Bologna două ediții succesive (în 1686 și 1687) cu un titlu
                                                                      6
                                      crări apărute în acea vre-  modificat , Bizozeri – stimulat desigur de interesul cititori-
                                      me,  menită  să  aducă  în   lor pentru războiul împotriva Porții, încununat de eliberarea
                                      atenția  cititorilor  spațiul   Budei (1686) și pătrunderea trupelor imperiale spre princi-
                                      est-central-european  în   patul Transilvaniei și Banatul aflat încă sub stăpânire oto-
                                      care, începând cu înfrân-    3 Bizozeri nu figurează în impresionantul dicționar bio-
                                      gerea oștilor otomane sub   grafic italian (din care au apărut până în prezent 90 de volume):
                                      zidurile  Vienei  (1683),  Dizionario biografico degli Italiani, vol. 10 (Biagio – Boccac-
                                      se  desfășura  campania  cio), Roma, 1968.
                                      puterilor  creștine  de  în-  4 Ordinul clericilor regulari ai Sf. Paul, cunoscut mai
                                      depărtare a Porții dintr-o  ales sub numele de Ordinul barnabiților, a fost inițiat în 1532
                                      zonă pe care o controlase   de nobilul din Cremona, Antonio Maria Zaccaria (sanctificat
                                      încă din primele decenii   în 1897) și de nobilii milanezi Bartolomeo Ferrari și Jacopo
                                      ale secolului al XVI-lea.   Antonio Morigia, fiind aprobat de papa Clemens al VII-lea în
                                      Entuziasmul trezit în lu-  anul următor. După 1545, când membrii Ordinului s-au stabi-
                                      mea  creștină  de  succe-  lit definitiv pe lângă biserica San Barnaba din Milano, ei au
                                      sele  militare  împotriva   început să fie numiți barnabiți. Elaborate în 1552, statutele Or-
                                                              dinului au fost definitivate în 1579 de San Carlo Borromeo,
                                      oștilor  otomane  a  deter-  barnabiții angrenându-se în acțiunea de Contrareformă inițiată
                                      minat  publicarea  unui   de Conciliul de la Trento (1543). În 1605 barnabiții au decis
        număr impresionant de avvisi/Neue Zeitungen – adevărate  să se dedice domeniului școlar, care a devenit cu vremea una
        precursoare ale reportajelor de presă de mai târziu – și deo-  din activitățile lor principale. Chemați în Austria de împăratul
        potrivă a unor cărți referitoare fie la prezentarea propriu-zisă  Ferdinand al II-lea (1627) pentru a combate răspândirea pro-
        a evenimentelor, fie la descrierea spațiului în care acestea  testantismului,  barnabiții  au  obținut  după  despresurarea Vie-
        erau în curs de desfășurare sau se prevedea că vor fi tere-  nei (1683) proprietatea asupra bisericii vieneze Maria-Hilf.  În
        nul viitoarelor confruntări cu Poarta. Pe lângă rostul de a-i   1659 sediul Ordinului s-a mutat de la Milano la Roma; tot în
        familiariza pe cititorii din Europa centrală și apuseană cu   secolul al XVII-lea – socotit drept perioada de aur a Ordinului
        diferite aspecte ale teatrului de război, aceste tipărituri pot   – barnabiții au deschis misiuni în Austria, Franța, Germania și
        fi socotite cu deplin temei drept o componentă de maximă   Malta, vezi Enciclopedia Italiana, vol. 6, Roma, 1930: artico-
        importanță a propagandei – mai cu seamă a celei de sorginte   lul Barnabiti de Orazio Premoli.
                                                                   5 Din păcate n-am avut posibilitatea să consultăm enci-
        habsburgică – menite să argumenteze și să justifice impli-  clopedia lui Giuseppe Boffito, Scrittori barnabiti o della Con-
        carea cât mai consistentă a participanților politico-militari   gregazione dei chierici regolari di San Paolo (1533-1933): Bio-
        în acțiunea îndreptată împotriva Imperiului otoman. Acesta  grafia, bibliografia, iconografia, vol. I – IV, Florența, 1933-1937
        este contextul în care a apărut la Milano, în 1685, cartea lui  (o lucrare de referință apărută în doar 250 de exemplare numero-
        Simpliciano Bizozeri  intitulată Compendiose notitie dello  tate), care ne-ar fi putut oferi informații numeroase despre viața
                           1
        stato passato e presente del Regno di Vngheria, Principato  și opera lui Bizozeri.
        di Transiluania e Regno di Croatia. Trattenimento dato a’   6 Notizia particolare dello stato passato e presente de’
        curiosi (Informații concise despre situația din trecut și de   Regni  d’Vngheria,  Croatia  e  Principato  di  Transilvania,  cioè
        acum  a  regatului  Ungariei,  principatului  Transilvaniei  și   descrizione di tutti i comitati, città, fortezze e luoghi più insigni
        regatului Croației. Prilej de distracție oferit celor curioși) .   de’ medesimi, loro sito, qualità, richiezze e genio della nazione,
                                                          2
                                                              fatti d’arme, assedii, prese e riprese delle piazze et azioni più
              1 Pe foaia de titlu numele acestuia figurează sub forma  memorabili de’ regnanti e generali che hanno comandato ò mi-
        coruptă Bidonzo Mepriz Siciliano.                     litato nelli stesi. Opera di D(on) Sempliciano Bizozeri (la ediția
              2 Exemplarul pe care l-am folosit se păstrează la București,  din 1686, între paginile 52 și 53 se află o stampă reprezentând
        în biblioteca documentară a Arhivelor Naționale ale României.  orașul-cetate Timișoara).


                                                                                                         Pag. 25
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32