Page 27 - morisena11_18
P. 27
Revistă de cultură istorică
Dr. Costin Feneșan Despre autor, Simpliciano Bizozeri sau Bizzozzeri (1642,
(București) Milano – 1704, Milano) n-am reușit să aflăm, din păcate,
multe informații . Din foaia de titlu al unei alte cărți a lui
3
Banatul într-o carte italiană Bizozeri știm însă cu certitudine că acesta a făcut parte, ca
cleric, din Ordinul barnabiților . Este de remarcat faptul că
4
din 1685 alte două din cele patru cărți publicate de Simpliciano Bizo-
zeri se referă la lupta coaliției creștine conduse de Imperiul
5
habsburgic pentru alungarea Porții din bazinul Dunării mij-
În 1685 vedea lu-
mina tiparului, la Milano, locii. În afară de cea amintită mai sus, din care au apărut la
una din numeroasele lu- Bologna două ediții succesive (în 1686 și 1687) cu un titlu
6
crări apărute în acea vre- modificat , Bizozeri – stimulat desigur de interesul cititori-
me, menită să aducă în lor pentru războiul împotriva Porții, încununat de eliberarea
atenția cititorilor spațiul Budei (1686) și pătrunderea trupelor imperiale spre princi-
est-central-european în patul Transilvaniei și Banatul aflat încă sub stăpânire oto-
care, începând cu înfrân- 3 Bizozeri nu figurează în impresionantul dicționar bio-
gerea oștilor otomane sub grafic italian (din care au apărut până în prezent 90 de volume):
zidurile Vienei (1683), Dizionario biografico degli Italiani, vol. 10 (Biagio – Boccac-
se desfășura campania cio), Roma, 1968.
puterilor creștine de în- 4 Ordinul clericilor regulari ai Sf. Paul, cunoscut mai
depărtare a Porții dintr-o ales sub numele de Ordinul barnabiților, a fost inițiat în 1532
zonă pe care o controlase de nobilul din Cremona, Antonio Maria Zaccaria (sanctificat
încă din primele decenii în 1897) și de nobilii milanezi Bartolomeo Ferrari și Jacopo
ale secolului al XVI-lea. Antonio Morigia, fiind aprobat de papa Clemens al VII-lea în
Entuziasmul trezit în lu- anul următor. După 1545, când membrii Ordinului s-au stabi-
mea creștină de succe- lit definitiv pe lângă biserica San Barnaba din Milano, ei au
sele militare împotriva început să fie numiți barnabiți. Elaborate în 1552, statutele Or-
dinului au fost definitivate în 1579 de San Carlo Borromeo,
oștilor otomane a deter- barnabiții angrenându-se în acțiunea de Contrareformă inițiată
minat publicarea unui de Conciliul de la Trento (1543). În 1605 barnabiții au decis
număr impresionant de avvisi/Neue Zeitungen – adevărate să se dedice domeniului școlar, care a devenit cu vremea una
precursoare ale reportajelor de presă de mai târziu – și deo- din activitățile lor principale. Chemați în Austria de împăratul
potrivă a unor cărți referitoare fie la prezentarea propriu-zisă Ferdinand al II-lea (1627) pentru a combate răspândirea pro-
a evenimentelor, fie la descrierea spațiului în care acestea testantismului, barnabiții au obținut după despresurarea Vie-
erau în curs de desfășurare sau se prevedea că vor fi tere- nei (1683) proprietatea asupra bisericii vieneze Maria-Hilf. În
nul viitoarelor confruntări cu Poarta. Pe lângă rostul de a-i 1659 sediul Ordinului s-a mutat de la Milano la Roma; tot în
familiariza pe cititorii din Europa centrală și apuseană cu secolul al XVII-lea – socotit drept perioada de aur a Ordinului
diferite aspecte ale teatrului de război, aceste tipărituri pot – barnabiții au deschis misiuni în Austria, Franța, Germania și
fi socotite cu deplin temei drept o componentă de maximă Malta, vezi Enciclopedia Italiana, vol. 6, Roma, 1930: artico-
importanță a propagandei – mai cu seamă a celei de sorginte lul Barnabiti de Orazio Premoli.
5 Din păcate n-am avut posibilitatea să consultăm enci-
habsburgică – menite să argumenteze și să justifice impli- clopedia lui Giuseppe Boffito, Scrittori barnabiti o della Con-
carea cât mai consistentă a participanților politico-militari gregazione dei chierici regolari di San Paolo (1533-1933): Bio-
în acțiunea îndreptată împotriva Imperiului otoman. Acesta grafia, bibliografia, iconografia, vol. I – IV, Florența, 1933-1937
este contextul în care a apărut la Milano, în 1685, cartea lui (o lucrare de referință apărută în doar 250 de exemplare numero-
Simpliciano Bizozeri intitulată Compendiose notitie dello tate), care ne-ar fi putut oferi informații numeroase despre viața
1
stato passato e presente del Regno di Vngheria, Principato și opera lui Bizozeri.
di Transiluania e Regno di Croatia. Trattenimento dato a’ 6 Notizia particolare dello stato passato e presente de’
curiosi (Informații concise despre situația din trecut și de Regni d’Vngheria, Croatia e Principato di Transilvania, cioè
acum a regatului Ungariei, principatului Transilvaniei și descrizione di tutti i comitati, città, fortezze e luoghi più insigni
regatului Croației. Prilej de distracție oferit celor curioși) . de’ medesimi, loro sito, qualità, richiezze e genio della nazione,
2
fatti d’arme, assedii, prese e riprese delle piazze et azioni più
1 Pe foaia de titlu numele acestuia figurează sub forma memorabili de’ regnanti e generali che hanno comandato ò mi-
coruptă Bidonzo Mepriz Siciliano. litato nelli stesi. Opera di D(on) Sempliciano Bizozeri (la ediția
2 Exemplarul pe care l-am folosit se păstrează la București, din 1686, între paginile 52 și 53 se află o stampă reprezentând
în biblioteca documentară a Arhivelor Naționale ale României. orașul-cetate Timișoara).
Pag. 25