Page 23 - morisena11_18
P. 23

Revistă de cultură istorică



        au  invocat  presiunile  exercitate  de  trupele  germane,  a fi înarmaţi, au reuşit să neutralizeze un plutonier german
        pentru a-şi justifica exodul .                        şi doi agenţi hitlerişti îmbrăcaţi în civil, care încercau să se
                                14
                Spre deosebire de germani, sârbii bănăţeni aveau o  refugieze în Iugoslavia .
                                                                                  19
        cu totul altă atitudine faţă de evenimentele care se derulau     Primele trupe care şi-au făcut apariţia pe teritoriul
        pe parcursul anului 1944, privind cu optimism şi speranţă  comunei Variaş, la începutul lunii septembrie 1944, au fost
        spre viitor. Intelectualii sârbi ţineau o strânsă legătură cu  cele germane, care au poposit în localitate doar câteva zile.
        conaţionalii  lor,  informându-i  despre  evoluţiile  militare  La intersecţia cea mai importantă a localităţii, unde se află
        care  aveau  loc  atât  pe  teritoriul  Iugoslaviei,  cât  şi  al  Primăria şi Biserica ortodoxă sârbă, germanii au instalat, cu
        României. Generalul naţionalist Draga Mihailovici trece,  scopul de intimidare şi de preîntâmpinare a unor eventuale
        treptat, în plan secund, iar simpatia faţă de mareşalul Tito şi  acţiuni ostile venite din partea etnicilor sârbi, o mitralieră
        faptele lui de arme creşte în mod constant în rândul sârbilor  orientată  spre  zona  comunei  locuită  de  aceştia .  O  parte
                                                                                                       20
        din Banat. Unii preoţi fac propagandă comunistului Tito  dintre bărbaţii sârbi ai localităţii preferaseră să se ascundă
        în rândul enoriaşilor , acreditându-se tot mai mult ideea   decât să fie încorporaţi în armata română şi să participe la
                          15
        că Banatul va fi încorporat Iugoslaviei după ce războiul   războiul antisovietic, pe care probabil îl considerau străin de
        se va fi încheiat. La începutul lunii septembrie, un număr   aspiraţiile etniei lor. Aceştia au fost condamnaţi în absenţă,
        de circa 300 de sârbi s-au refugiat din Banatul iugoslav   la ani grei de temniţă sau la muncă silnică pe viaţă, degradare
        în judeţul Timiş-Torontal, din faţa trupelor germane, fiind   şi confiscarea averii, pentru dezertare . E firesc că îndeosebi
                                                                                             21
        plasaţi în comune cu populaţie sârbă. La sosirea trupelor   pentru  ei,  dar  şi  pentru  întreaga  populaţie  sârbă,  armata
        româneşti şi ruseşti aceştia s-au transformat în partizani şi,   germană  reprezenta  o  ameninţare,  iar  din  contră, Armata
        împreună cu localnicii sârbi, au devenit ameninţători faţă   Roşie, care se apropia, constituia o izbăvire.
        de autorităţile locale .                                   Nu  acelaşi  lucru  se  poate  afirma  despre  etnicii
                          16
              În  toamna  anului  1944,  vestul  judeţului  Timiş-  germani ai comunei, care priveau cu teamă şi incertitudine
        Torontal  nu  a  fost  scutit  de  jafuri,  distrugeri,  orori  şi   vremurile care aveau să vină. 281 de şvabi varieşeni fuseseră
        tragedii,  determinate  de  evoluţiile  de  pe  linia  frontului.   înrolaţi în armata germană, majoritatea în trupe SS şi dintre
        Încă din data de 23 august 1944, după anunţul oficial al   ei, 76, reprezentând 40 %, şi-au dat tributul de sânge pentru
        reorientării  politicii  externe  a  României,  spre  alianţa  cu   a îndeplini planurile hegemonice ale lui Hitler, în care la
        Naţiunile Unite, vestul extrem al Banatului începe să se   început cu sinceritate au crezut .
                                                                                        22
        confrunte cu o stare de război. Astfel, în noaptea de 23 spre   Pentru  a  preîntâmpina  resentimentele  populaţiei
        24 august 1944, în jurul orelor 1,30, postul fix numărul   sârbe faţă de cea germană, primarul Variaşului de la acea
        88 din Compania de pază Sânnicolau-Mare este atacat de   vreme, Johann Pfeifauf, a cerut comandamentului german,
        un grup horthist înarmat, primind o ripostă hotărâtă din   în  numele  relaţiilor  bazate  pe  respect  reciproc,  existente
        partea  grănicerilor  români.  În  după  amiaza  zilei  de  24   până atunci între cele două etnii ale localităţii, înlăturarea
        august, plutonul 1 de grăniceri călare şi grupa de comandă   mitralierei  orientate  spre  sectorul  sârbesc  al  comunei,
        a  companiei  de  pază  numărul  9  Jimbolia  a  întreprins  o
        acţiune  de  dezarmare  a  unui  detaşament  german,  luând   acţiune încununată de succes.
        aproape fără luptă peste 100 de prizonieri şi capturând o   După plecarea trupelor germane, din 15 septembrie
        importantă cantitate de armament şi tehnică militară . În   1944 şi-au făcut apariţia în Variaş soldaţii horthişti, aliaţi
                                                       17
        ziua de 27 august, patru avioane germane au aruncat bombe   ai lui Hitler, care au poposit în localitate până în data de 20
        incendiare şi explozive asupra comunei Vinga, au mitraliat   septembrie, când iminenta sosire a Armatei Roşii i-a făcut
                                                                              23
        trenul de pe linia Arad-Timişoara, atacul având ca urmări   să părăsească zona , nu înainte de a instala în postul din
        42 de răniţi şi 10 morţi. Avioane inamice au aruncat bombe   Variaş doi jandarmi unguri.
        şi pe raza localităţilor Comloşul Mic şi Gottlob, 7 persoane   Ostaşii sovietici şi-au făcut apariţia în Variaş la scurt
        fiind rănite, iar copilul de 14 ani, Franţ Handor, fiind ucis.   timp după plecarea armatei ungare horthyste. Călăuzit de un
                                                                                                                24
        În plină zi, pe data de 28 august, a fost bombardat şi oraşul   localnic, un grup de soldaţi ruşi a atacat Postul de jandarmi
        Timişoara . În data de 9 septembrie, învăţătorul Tâmpeanu   cu grenade şi focuri de armă, ucigând un jandarm ungur
                 18
        Ion şi săteanul Fleşeriu Gheorghe, ambii din Nerău, au dat
        dovadă de curaj şi stăpânire de sine, din moment ce, fără   19 Ibidem, p. 56.
                                                                   20 Fapt relatat de Svetozar Strainov, martor al evenimen-
              14 D.J.T.A.N., Fond Prefectura judeţului Timiş-Torontal,  telor din toamna anului 1944.
        dosar 9/1944, fila 94.                                     21 D.J.T.A.N., Fond primăria Variaş, dosar 4/1944.
              15 Ibidem, fila 16.                                  22 N. Engelmann, op. cit., p. 117.
              16 Ibidem, filele 98-99.                             23 Ibidem, p. 123.
              17 A.D. Stoica, C.C. Gomboş, op. cit., p. 30.        24 Clădirea Postului de jandarmi era situată pe locul ac-
              18 Ibidem, p. 31.                               tual al sălii de sport a Şcolii din Variaş.


                                                                                                         Pag. 21
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28