Page 28 - morisena11_18
P. 28
MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018
mană – a publicat alte două cărți, dintre care una s-a bucurat aflate cu mare probabilitate în impunătoarea bibliotecă du-
chiar de trei ediții: cală din Milano. Despre aceste surse de inspirație Bizozeri
La Sagra Lega contro la potenza ottomana. Succes- nu ne suflă însă nici un cuvânt. Sunt însă împrejurări în care
si delle armi imperiali, polacche, venete e moscovite. Rotte a socotit cu cale să ne dezvăluie sursa lui de inspirație, pe
e disfatte di eserciti de’ Turchi, Tratari e ribelli, assedi e de o parte pentru a oferi credibilitate sporită afirmațiilor
sale, pe de altă parte datorită divergențelor de opinie cu alți
autori . Ca izvoare certe folosite de Bizozeri la descrierea
7
Banatului – repetăm o compilație istorico-geografică – sunt
citați Ptolemeu și Wofgang Lazius. Într-adevăr, Geografia
lui Ptolemeu (a cărei primă ediție a apărut la Bologna în
1477, apoi o altă ediție la Ulm în 1482, urmate de alte edi-
ții în cursul secolelor XVI-XVII), i-a oferit lui Bizozeri un
bogat material toponimic pentru spațiul bănățean, la fel și
reprezentările cartografice realizate pe temeiul acesteia . Nu
8
este de exclus posibilitatea ca Bizozeri să fi recurs la hărțile
lui Ptolemeu, așa cum fuseseră acestea reconstituite de cu-
noscutul geograf și cartograf Gerhard Mercator (Kremer) în
lucrarea Tabulae geographicae ad mentem Ptolemaei resti-
tutae, apărută la Köln între 1578 și 1584 (cu o nouă ediție
în 1605). Autorul a socotit însă necesar să întregească infor-
mațiile lui Ptolemeu cu datele mult mai recente oferite de
umanistul austriac Wolfgang Lazius (1514-1565) prin harta
sa Hungariae descriptio (1561) . De altfel, la o comparare
9
atentă se poate constata că denumirile localităților din Banat
prese di città, piazze e castelli, acquivisti di provincie e au fost preluate de Bizozeri tale-quale din harta lui Lazius.
sollevazioni nella monarchia Ottomana, origine della ri- Credem însă că Bizozeri nu a folosit și descrierea regatului
bellione degli Vngari, con tutti gli accidenti successiva- Ungariei – inclusiv a zonei bănățene – întocmită de Lazius
mente sopraggiunti, dall’ anno 1683 sino al fine de 1689. și apărută la Viena în 1556 . Este aproape sigur, că Bizozeri
10
Racconti veridici brevemente descritti da Don Simplicia- n-a folosit nici binecunoscutul Atlas Minor al lui Merca-
11
no Bizozeri, Barnabita Milanese (ediția I-a, Milano, 1690; tor, apărut pentru prima dată la Duisburg în 1595 și tipărit
ediția a II-a, Milano, 1692; ediția a III-a, 2 volume, Mi- mai apoi în numeroase ediții în latină, germană, franceză,
lano, 1699-1700, cu adăugirea Il particolare Trattato della engleză, olandeză și chiar în turcă .
12
Pace con tutti le Potenze interessate). Ungria restaurada. Faptul că lucrarea lui Bizozeri s-a înscris fără îndoia-
Compendiosa noticia de dos tiempos del passado: baxo el lă în programul de propagandă antiotomană și de susținere
jugo de la tirania othomana del presente, baxo el dominio a luptei coaliției creștine împotriva Porții, este dovedit – ca
catholico de Leopoldo II. de Austria. Felices successos de de altfel în cazul tuturor autorilor central-europeni din epocă
sus armas cesareas en el reyno de Croacia y Principado de
7 Bizozeri afirmă, de pildă, că nu poate împărtăși opinia
Transylvania. Escrita en lengua Toscana por D(on) Simpli- lui Wolfgang Lazius, care susținea că numele comitatului Arad
ciano Bizozeri, Barcelona, 1688. ar proveni de la orașul antic Arcena aflat, potrivit părerii sale, în
Pe lângă aceste cărți, care s-au bucurat fără îndoială comitatul Timișoarei.
de succes la publicul cititor, Bizozeri a mai publicat o carte 8 Cu privire la știrile lui Ptolemeu referitoare la spațiul
de învățăminte morale întemeiate pe parabolele din Vechiul geografic românesc, vezi Marian Popescu-Spineni, România în
Testament ale regelui Solomon: Nelle parabole di Salomo- izvoare geografice și cartografice. Din antichitate până în pra-
ne esposte in lezzioni morali dal P(adre) Don Simpliciano gul veacului nostru, București, 1978, p. 40-45.
Bizozeri Milanese, cherico reg(olare) di S(an) Paolo, 2 vo- 9 În legătură cu activitatea cartografică a lui Lazius, vezi
lume (ediția I, Milano, 1689; ediția a II-a Milano, 1689). Eugen Oberthummer, Franz Ritter von Wieser, Wolfgang La-
Revenind la cartea Compendiose notitie (Milano, zius. Karten der österreichischen Lande und des Königreichs
1685), trebuie remarcat dintru bun început faptul că este Ungarn aus den Jahren 1545-1563, Innsbruck, 1906.
10 Des Khunigreichs Hungern samt seinen einge-
vorba de o compilație, lipsită de orice originalitate, lucrare leibten Landen grundtliche und warhaftige chorographica
scrisă de Bizozeri după diferite surse pe care le-a cunos- Beschreybung, Viena, 1556.
cut și la care a avut acces. Documentația sa principală au 11 Atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica
constituit-o lucrările apărute anterior, dar și în vremea sa mundi et fabricati figura.
în diferite state italiene sau germane sau în Austria, cărți 12 M. Popescu-Spineni, op. cit., p. 134.
Pag. 26