Page 30 - morisena11_18

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018

multe fortificații moderne, dar cu toate acestea zidurile sunt făcute . De atunci și până în ziua de azi acest oraș este stă-
23
bune, iar la cele patru (p. 44) colțuri se află patru turnuri pânit de turci, care îi zic Tîmîșvar (Temisirar). În prezent
cât se poate de puternice . În interiorul incintei împrejmuite conducerea (il goberno) de la Timișoara urmează [ca rang]
18
de ziduri se înalță, într-o parte, un castel cât se poate de pu- imediat după cea de la Buda din Ungaria, deoarece pașa
ternic, de formă pătrată, căruia îi servesc drept apărare doar (il Bassa) care conduce aici are titlul de beilerbei (Begli-
erbei), având sub (p. 45) jurisdicția sa șase sangeacuri,
anume Lipova (Lipoua), Cenad (Ichauad), Gyula (Ghiola),
Moldova (Mudava), Oradea (Varadin) și Ineu (Ianoua),
24
cele două din urmă fiind adăugate după ce au fost cucerite
de turci în 1663 .
25
Lugojul (Lugas) este un castel aflat în stânga Timișu-
lui. Odinioară i-a aparținut Transilvaniei, dar a fost ocupat
de turci atunci când au cucerit Transilvania de la Rákóczy
(Ragokczi) .
26
Caransebeșul (Karansebes) este o altă fortăreață mică
aflată pe Timiș. Împreună cu Lugojul deja amintit a fost ocu-
pată de turci în anul 1658.
În acest comitat se află mai multe localități însemna-
te, dintre care mai importante sunt Vârșețul (Ersomlo), aflat
pe un deal , Șemlacul Mare (Mesesomlo), Possa și Sarad ,
29
28
27
aflate pe Timiș și Galad , aflat pe Bega. De importanță mai
30
zidurile cetății . În anul 1514, Gheorghe Secuiul (Giorgio mică sunt localități precum Cuvinul (Keuuy), Iulich , Haran ,
32
31
19
Zechel) , căpetenia (capo) faimoasă a răzvrătiților (ribelli), Butotzin , Orșova (Orsua) și Peth (Petic) , toate aflate la Du-
20
33
34
despre care se zice că ar fi fugit de la Pesta (Pesth) fiind
urmărit de unguri, și-a ațintit privirea asupra acesui oraș în 23 Încălcând condițiile de capitulare convenite la 25 iulie
timpul regelui Ladislau al V-lea . Avea de gând ca, înstă- 1552, turcii comandați de Ahmed pașa i-au masacrat pe toți
21
pânindu-se asupra orașului, să-l oblige pe rege să facă pace oștenii din garnizoana Timișoarei, în frunte cu Ștefan Losonczy,
sau, dacă acesta ar fi refuzat, să se îndrepte spre turci și să comandantul lor, la 27 iulie 1552.
24 Oradea nu a făcut parte din beilerbeilâcul Timișoarei.
le cedeze orașul. Numai că Dumnezeu a pus capăt acestor 25 Ineul a fost ocupat de turci în 1658, iar Oradea în 1660.
planuri ale răzvrătitului, care a fost înfrânt de Ioan Zápolya 26 Este vorba de Gheorghe Rákóczy al II-lea, principele
(Giovanni Zapogliano), voievodul Transilvaniei. Apoi acest Transilvaniei (1648-1660). În timpul războiului civil din Transil-
oraș a fost bine păzit de unguri până când, după moartea zi- vania (1657-1661), Rákóczy a pierdut în 1658 scaunul princiar,
sului Zápolya – în vreme ce regatul Ungariei și Transilvania care a fost ocupat de Acațiu Barcsai. Acesta a fost proclamat
rămăseseră sub ascultarea regelui Ferdinand al Austriei –, principe de către turci după ce consimțise să le cedeze fără a
în regat s-a ridicat o nouă partidă, anume cea a lui Ștefan, opune rezistență banatul Caransebeșului și Lugojului, precum și
fiul lui Ioan , care îl pretindea pe seama sa, așa că a cerut cetatea și domeniul Ineu.
22
ajutorul turcilor. Aceștia, dând curs cererii, au asediat Timi- 27 Este vorba de așa-numita Culă de la Vârșeț.
șoara în anul 1552 și au supus-o (soggiogarono), tăind în 28 Așezare azi dispărută, unde s-a aflat până la jumătatea
bucăți întreaga garnizoană (presidio) în pofida promisiunii secolului al XVI-lea un castel. Ruinele unei fortificații din hota-
rul localității Ictar par să fie cele ale vechiului castel Posa, vezi
18 Descrierea corespunde reprezentărilor, de altfel aproa- B. Milleker, op. cit., p. 150.
pe fără vreo legătură cu realitatea, ale orașului-cetate Timișoara, 29 Castel vechi, care s-a aflat între Pișchia și Giarmata,
așa cum apare în stampele apusene și central europene din seco- vezi B. Milleker, op. cit., p. 150-151.
lele XVI-XVII. 30 Așezare azi dispărută, care s-a aflat la nord de Bašaid,
19 Este vorba de castelul Huniade, legat de orașul-cetate în Banatul sârbesc, vezi B. Milleker, op. cit., p. 9.
printr-un pod peste șanțul de apă care îl înconjura. 31 Denumire coruptă, care nu îngăduie identificarea.
20 Este vorba de Gheorghe Doja (Dózsa). 32 Veche fortificație de la Dunăre, amintită documentar
21 În realitate este vorba de regele Vladislav al II-lea sub numele de Haram/Horom, ale cărei ruine se află lângă
(1490-1514). Ca rege al Ungariei, Ladislau al V-lea a domnit localitatea Banatska Palanka din Banatul sârbesc, vezi B.
între 1444 și 1457. Milleker, op. cit., p. 49.
22 În documentele osmane, Ioan Sigismund (7 iulie 33 Probabil o denumire coruptă pentru Pozazin, adică
1540, Buda – 10 martie 1571, Alba Iulia), fiul postum al lui Ioan Pojejena.
Zápolya și al reginei Isabella, era numit în mod constant Ștefan 34 La Peth/Pech din apropiere de Dubova s-a ridicat în
(Istefan), „fiul craiului”. secolele XIV-XVI o fortificație care apăra cursul Dunării.

Pag. 28