Page 30 - morisena11_18
P. 30

MORISENA, anul III, nr. 3 (11)/2018



        multe fortificații moderne, dar cu toate acestea zidurile sunt  făcute . De atunci și până în ziua de azi acest oraș este stă-
                                                                   23
        bune, iar la cele patru  (p. 44)  colțuri se află patru turnuri  pânit de turci, care îi zic Tîmîșvar (Temisirar). În prezent
        cât se poate de puternice . În interiorul incintei împrejmuite  conducerea (il goberno) de la Timișoara urmează [ca rang]
                             18
        de ziduri se înalță, într-o parte, un castel cât se poate de pu-  imediat după cea de la Buda din Ungaria, deoarece pașa
        ternic, de formă pătrată, căruia îi servesc drept apărare doar  (il Bassa) care conduce aici are titlul de beilerbei (Begli-
                                                              erbei), având sub  (p. 45)   jurisdicția sa șase sangeacuri,
                                                              anume Lipova (Lipoua), Cenad (Ichauad), Gyula (Ghiola),
                                                              Moldova (Mudava), Oradea (Varadin)  și Ineu (Ianoua),
                                                                                                24
                                                              cele două din urmă fiind adăugate după ce au fost cucerite
                                                              de turci în 1663 .
                                                                            25
                                                                   Lugojul (Lugas) este un castel aflat în stânga Timișu-
                                                              lui. Odinioară i-a aparținut Transilvaniei, dar a fost ocupat
                                                              de turci atunci când au cucerit  Transilvania  de la Rákóczy
                                                              (Ragokczi) .
                                                                       26
                                                                   Caransebeșul (Karansebes) este o altă fortăreață mică
                                                              aflată pe Timiș. Împreună cu Lugojul deja amintit a fost ocu-
                                                              pată de turci în anul 1658.
                                                                   În acest comitat se află mai multe localități însemna-
                                                              te, dintre care mai importante sunt Vârșețul (Ersomlo), aflat
                                                              pe un deal , Șemlacul Mare (Mesesomlo), Possa  și Sarad ,
                                                                                                               29
                                                                                                       28
                                                                      27
                                                              aflate pe Timiș și Galad , aflat pe Bega. De importanță mai
                                                                                  30
        zidurile cetății .  În anul 1514, Gheorghe Secuiul (Giorgio  mică sunt localități precum Cuvinul (Keuuy), Iulich , Haran ,
                                                                                                               32
                                                                                                        31
                     19
        Zechel) , căpetenia (capo) faimoasă a răzvrătiților (ribelli),  Butotzin , Orșova (Orsua) și Peth (Petic) , toate aflate la Du-
               20
                                                                     33
                                                                                                34
        despre care se zice că ar fi fugit de la Pesta (Pesth) fiind
        urmărit de unguri, și-a ațintit privirea asupra acesui oraș în   23 Încălcând condițiile de capitulare convenite la 25 iulie
        timpul regelui Ladislau al V-lea . Avea de gând ca, înstă-  1552,  turcii  comandați  de  Ahmed  pașa  i-au  masacrat  pe  toți
                                    21
        pânindu-se asupra orașului, să-l oblige pe rege să facă pace   oștenii din garnizoana Timișoarei, în frunte cu Ștefan Losonczy,
        sau, dacă acesta ar fi refuzat, să se îndrepte spre turci și să   comandantul lor, la 27 iulie 1552.
                                                                   24 Oradea nu a făcut parte din beilerbeilâcul Timișoarei.
        le cedeze orașul. Numai că Dumnezeu a pus capăt acestor    25 Ineul a fost ocupat de turci în 1658, iar Oradea în 1660.
        planuri ale răzvrătitului, care a fost înfrânt de Ioan Zápolya   26 Este vorba de Gheorghe Rákóczy al II-lea, principele
        (Giovanni Zapogliano), voievodul Transilvaniei. Apoi acest   Transilvaniei (1648-1660). În timpul războiului civil din Transil-
        oraș a fost bine păzit de unguri până când, după moartea zi-  vania (1657-1661), Rákóczy a pierdut în 1658 scaunul princiar,
        sului Zápolya – în vreme ce regatul Ungariei și Transilvania  care a fost ocupat de Acațiu Barcsai. Acesta a fost proclamat
        rămăseseră sub ascultarea regelui Ferdinand al Austriei –,  principe de către turci după ce consimțise să le cedeze fără a
        în regat s-a ridicat o nouă partidă, anume cea a lui Ștefan,  opune rezistență banatul Caransebeșului și Lugojului, precum și
        fiul lui Ioan , care îl pretindea pe seama sa, așa că a cerut   cetatea și domeniul Ineu.
                  22
        ajutorul turcilor. Aceștia, dând curs cererii, au asediat Timi-  27 Este vorba de așa-numita Culă de la Vârșeț.
        șoara în anul 1552 și au supus-o (soggiogarono), tăind în   28 Așezare azi dispărută, unde s-a aflat până la jumătatea
        bucăți întreaga garnizoană (presidio) în pofida promisiunii   secolului al XVI-lea un castel. Ruinele unei fortificații  din hota-
                                                              rul localității Ictar par să fie cele ale vechiului castel Posa, vezi
              18 Descrierea corespunde reprezentărilor, de altfel aproa-  B. Milleker, op. cit., p. 150.
        pe fără vreo legătură cu realitatea, ale orașului-cetate Timișoara,   29 Castel vechi, care s-a aflat între Pișchia și Giarmata,
        așa cum apare în stampele apusene și central europene din seco-  vezi B. Milleker, op. cit., p. 150-151.
        lele XVI-XVII.                                             30 Așezare azi dispărută, care s-a aflat la nord de Bašaid,
              19 Este vorba de castelul Huniade, legat de orașul-cetate   în Banatul sârbesc, vezi B. Milleker, op. cit., p. 9.
        printr-un pod peste șanțul de apă care îl înconjura.       31 Denumire coruptă, care nu îngăduie identificarea.
              20 Este vorba de Gheorghe Doja (Dózsa).              32 Veche fortificație de la Dunăre, amintită documentar
              21  În  realitate  este  vorba  de  regele  Vladislav  al  II-lea  sub  numele  de  Haram/Horom,  ale  cărei  ruine  se  află  lângă
        (1490-1514). Ca rege al Ungariei, Ladislau al V-lea a domnit  localitatea  Banatska  Palanka  din  Banatul  sârbesc,  vezi  B.
        între 1444 și 1457.                                   Milleker, op. cit., p. 49.
              22  În  documentele  osmane,  Ioan  Sigismund  (7  iulie   33  Probabil  o  denumire  coruptă  pentru  Pozazin,  adică
        1540, Buda – 10 martie 1571, Alba Iulia), fiul postum al lui Ioan  Pojejena.
        Zápolya și al reginei Isabella, era numit în mod constant Ștefan   34 La Peth/Pech  din apropiere de Dubova s-a ridicat în
        (Istefan), „fiul craiului”.                           secolele XIV-XVI o fortificație care apăra cursul Dunării.


        Pag. 28
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35