Page 29 - morisena11_18

Revistă de cultură istorică

– și de ostilitatea evidentă față de comportamentul inuman spre Dunăre, se vede renumitul lac de la Becicherecul Mare
al trupelor otomane cu diferite ocazii (de pildă, în 1550, la (Lago di Bezkerek) , în care se varsă râurile Borcea (Bar-
15
ocuparea Cenadului și în 1552, la cucerirea Timișoarei). În chza), Caraș (Crasso), Timiș (Temes) și Bega (Begh). Din
acest context, Bizozeri n-a pregetat nici să-l acuze pe acest lac apele ies în trei direcții: un braț de apă se varsă
Gheorghe Doja, care asedia în 1514 nobilimea refugiată la în Tisa, iar celălalte două în Dunăre. În mijlocul lacului se
Timișoara, că ar fi premeditat predarea orașului-cetate către
turci în cazul în care nu ar fi ajuns la un acord cu regele Un-
gariei. Relatarea clericului barnabit este de altfel un amestec
de informații reale (de pildă descrierea cetății Timișoara,
preluată dintr-o sursă pe care nu am putut să o stabilim, ase-
dierea orașului-cetate de către răsculații lui Gheorghe Doja
ori asedierea și cucerirea cetății Gyula în 1566) cu date cu
totul din domeniul fanteziei (datorate în principal preluării
ad litteram a celor furnizate de Ptolemeu) sau vădit greșite
(în loc de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, ca suveran
este amintit, chiar de două ori, Ladislau al V-lea). În raport
cu alți autori europeni (de pildă Heinrich von Ottendorf),
care au scris despre Banat ca martori oculari ai celor re-
latate, cartea lui Simpliciano Bizozeri este mai mult decât
modestă. Ea rămâne un simplu exercițiu livresc, asemenea
multor altor lucrări din acea vreme.
(p. 42) Comitatul Timișoarei (Comitato di Temesuar)
Acesta este primul dintre cele care se află dincolo
de Dunăre și Tisa (Tyssa) sau Tibisco. După ce treci Dună-
rea pe sub zidurile Belgradului, vei întâlni câmpii întinse,
dar mai cu seamă așa-numita Câmpie Maxond (Campo di ridică un sat care are același nume [ca lacul]. În acest loc,
Machons) menționată în istorie, acolo unde, în anul 1456, dar și în cel învecinat cu el, la Bečej (Betzeuu), aflat ceva
13
vestitul Ioan Huniade (Giovanni Vnniade) l-a înfrânt pe îm- mai în sus, spre stânga, pe malul Tisei, toți creștinii au fost
păratul turcilor Mehmed al II-lea (Mehemet II) (p. 43) care tăiați cu mare cruzime (barbaramente) de către turci, atunci
asedia Belgradul, loc în care acesta a fost rănit și constrâns când au pus stăpânire pe Timișoara (Temesuar), orașul care
să ridice asediul . În dreapta acestei câmpii, coborând în- îi dă numele comitatului. Acest oraș se află în regiunea lo-
14
cuită odinioară de galații scordișci (Galati Scordisci) și
16
13 După numele așezării, azi dispărute, pe care C. Suciu, 17
Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Bu- de troglodiți (Trogloditi) , iar romani (Latini) i-au zis din
curești, [1968], p. 373 o localizează cu probabilitate în părțile vechime (anticamente) Galtis și Tomea. Orașul se află pe
Oraviței sau în Banatul sârbesc. Potrivit lui B. Milleker, Dél- malul stâng al râului Timiș, numit în vechime Ancha. Este
magyarország középkori földrajza, Timișoara, 1915, p. 31-35, un oraș cât se poate de puternic, fiind în secolele trecute bas-
localitatea Maxond, în calitate de centru al districtului omonim, tionul de apărare (propugnaculo) al Ungariei împotriva tur-
a făcut parte mai întâi din comitatul Cuvin (Keve), apoi din co- cilor. De o parte a orașului curge prin apropiere râul Timiș,
mitatul Caraș (între 1385 și 1456) și, în fine, din comitatul Ti- iar în față este înconjurat de mlaștini, care îl pun la adăpost
miș. Tot Milleker, op. cit., p. 36 socotește că o localizare foarte de atacuri și îi alimentează din abundență șanțurile cu apă.
precisă a așezării Maxond este hazardată, dar atrage atenția în Orașul acesta este de formă pătrată, însă neregulată. Nu are
același timp asupra dealului Moșanda Mare, aflat la 4 km nord-
vest de Petrovasâla (Vladimirovac), în Banatul sârbesc, toponim 15 Acesta a fost desecat de autoritățile habsburgice la
care ar putea păstra numele așezării medievale. Potrivit lui T. mijlocul secolului al XVIII-lea.
Halasi-Kun, Unidentified Medieval Settlements in Southeastern 16 Vechi trib celtic din Macedonia, care s-a așezat mai
Hungary: Alba Ecclesia, Castrum Ér-Somlyó and Maxond, în apoi în Pannonia inferioară, fiind menționat de izvoare la înce-
vol. „Hungaro-Turcica. Studies in Honour of Julius Németh”, putul secolului al III-lea î. Hr. Începând cu secolul I î. Hr., scor-
ed. T. Halasi-Kun, Budapesta, 1976, p. 303-304, Maxond-ul me- dișcii au fost implicați în lupte aproape neîntrerupte cu romanii.
dieval s-ar fi aflat pe teritoriul actual al localității Alibunar din Între 56 și 50 î. Hr. au fost învinși și supuși pentru o vreme de
Banatul sârbesc. regele dac Burebista. După ce au fost înfrânți nimicitor de îm-
14 Belgradul a fost asediat de oastea otomană sub co- păratul Tiberius (15 d. Hr.), scordișcii, care deveniseră supuși și
manda sultanului Mehmed al II-lea între 4 și 22 iulie 1456, fiind mercenari ai romanilor, s-au romanizat cu vremea, dispărând ca
apărat cu succes de garnizoana condusă de Ioan de Hunedoara, entitate etnică.
pe atunci guvernator al Ungariei. 17 Trib de origine getică.

Pag. 27