Page 41 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

Din seria numerelor care au apărut ne-am focalizat Imperiului Austro-Ungar. Mai mult, voluntarii s-au pronunțat
cercetarea pe prezentarea primelor două, pentru că în în mod colectiv, răspicat și clar, pentru unirea Transilvaniei și
articolul de fond, semnat de Voicu Nițescu și care a fost a Bucovinei cu România . Articolele publicate în alte două
29
intitulat într-un mod mai mult decât grăitor: Gazeta numere ale Gazetei ne oferă informații statistice cu privire
Transilvaniei și Bucovinei în Celeabinsk autorul remarca la numărul și proveniența pe comitate a voluntarilor români,
că mai bine de șapte decenii ale secolului al XIX-lea și în respectiv în numărul din 30 ianuarie 1919 a fost publicată
primii 16 ani din secoul al XX-lea periodicul brașovean a declarația de loialitate prin care unitățile militare voluntare
fost ,,lumina căsuțelor noastre din Ardeal”, dar, sublinia românești din Irkuțk s-au subordonat ierarhic suveranului
în continuarea editorialului său, era și ,,izvorul tăriei și Ferdinand I și Guvernului României. Alt periodic care apărea
al nădejdilor noastre” . Autorul continua prin cuvintele prin grija unui colectiv de redacție în coordonarea Secției
28
,,Ardealul nostru, precum în țintirim, va învia într-un colț culturale era Vestitorul. Acesta a fost litografiat și în general
îndepărtat al Rusiei. Căci Corpul Voluntarilor Români remarcăm că a apărut ca urmare a grijii constante din partea
de aici e Ardealul însuși, … Ardealul nădejdilor noastre”. învățătorului Alexandru Șandu. A fost, cronologic vorbind, a
Al doilea număr a apărut în 27 octombrie 1918 și oferă doua publicație a voluntarilor români din Siberia și a apărut
cititorului o informație semnificativă cu privire la înființarea tot în Irkuțk, între lunile iunie-septembrie ale anului 1919 .
30
în orașul rusesc Celeabinsk a primului regiment românesc După numai un număr, periodicul menționat mai sus
voluntar care duce în numele său memoria ,,marelui nostru a fost redenumit Neamul românesc și a devenit în timp cea
mucenic Horea”. mai importantă gazetă românească din Siberia, redactată în
Remarcăm publicarea în acest al doilea număr al Gazetei principal de A. Șandru, originar din comuna Viștea de Jos,
a unui document important numit Declarația voluntarilor aflată în apropierea Făgărașului, și E. Bufnea . Neamul
31
români transilvăneni și bucovineni, prin care aceștia, chiar românesc, aprecia în scrierile sale postbelice Voicu Nițescu,
dacă se aflau la mii de kilometri de Transilvania și Bucovina a fost văzut lumina tiparului ca foaie a secțiunii culturale a
lor natală, au respins celebrul manifest Către popoarele mele Legiuni Române de Vânători Transilvăneni și Bucovineni
credincioase al lui Carol de Habsburg, ultimul suveran al între 1919-1920. În editarea acesteia, A. Șandru și E. Bufnea

realizare a unei succinte schițe în, http://www.bjbv.ro/scan/ 29 Ioan I. Șerban, Voluntarii transilvăneni și bucovineni
schitaGT/Untitled-18.html, accesat în 5.05.2018. Gazeta din Rusia în războiul pentru întregirea neamului, p. 203-204.
Transilvaniei și Bucovinei a apărut în 13/26 octombrie 1918 30 Ioan I. Șerban, Gazeta România Mare organ de presă
sub conducerea lui Voicu Niţescu şi tipărită de foști lucrători al Corpului Voluntarilor Români din Rusia (iulie-decembrie
ai tipografiei acesteia din Brașov, care la acea data erau 1918), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, anul
prizonieri în Rusia. Primele numere au avut grafie latină și 8, 2004, p. 182. Remarcăm că și acest periodic a apărut inițial cu
au fost realizate cu ajutorul unor mașini de tipărit care au fost ajutorul cehoslovacilor, fiind litografiat.
puse la dispoziția românilor de C.N.C.S (Consiliul Național 31 M.N.U.A.I., Fond Elie Bufnea, inventar 6557,
Ceh și Slovac din Rusia) În 16/29 octombrie era publicată sub Revoluția de eliberare națională a Transilvaniei, p. 237; Marin
influența marilor evenimente care se desfășurau în România C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri și voluntari români
o declaraţie a voluntarilor, prin care aceștia solicitau în mod din Primul Război Mondial, p. 219. Vestitorul a fost editat la
expres unirea Transilvaniei cu România. În cursul lunilor care început doar într-un exemplar într-un format mai mare, care a
au urmat: octombrie, noiembrie, decembrie (1918) au apărut fost aplicat la intrarea în clădirea rezervată ofițerilor români. A
6 numere, (frecvența fiind de 2 numere editate pe lună). În urmat apoi o multiplicare în 6 exemplare care au fost trimise
urma mutării Corpului Voluntarilor Români cu garnizoana în la companiile românești. În următoarele luni, tirajul a crescut
apropierea orașului Irkuţk remarcăm unele schimbări. Acum la 300 exemplare/număr în lunile august și septembrie 1919,
a fost adus de la Vladivostok Victor Branişte, care a redactat publicul cititor interesat de aceste foi achita o sumă de bani.
în continuare ziarul, în condițiile în care dr. Voicu Nițescu a În majoritatea lor articolele au prezentat semnificația divizării
plecat spre România, prin Paris, pentru a solicita ajutor concret statului Austro-Ungar și a dispariției sale. De asemenea, în
din partea Guvernului României. La Irkuțk, V Braniște a editat studiile lor, Elie Bufnea și Alexandru Șandru au expus pe larg
alte numere, specifice anului I de apariție a gazetei în Siberia semnificația Manifestului de la Darnița, cât și rolul constituirii
(lunile ianuarie, februarie, martie 1919). Remarcăm că datorită corpurilor de voluntari români din Transilvania, Banat și
lipsei unor tiparnițe cu caractere latine s-a recurs frecvent la Bucovina. De asemenea, remarcăm prezentarea unei cronici
şapirografiere, iar parţial, la scriere cu mâna ușor lizibilă. a expediției militare românești care a fost desfășurată la nord
28 Voicu Nițescu, Gazeta Transilvaniei și Bucovinei în de așezarea Taișet pe o distanță de 90-100 km, către așezările
Celeabinsk, în Gazeta Transilvaniei și Bucovinei, anul I, nr. 1, Buzincov și Treminov, în urmărirea partizanilor roșii din tagaua
13/26 octombrie 1918, p. 1; Cornel Țucă, Prizonierii români din siberiană. Conferința de pace de la Paris, dar și acordurile de la
Armata Austro-Ungară internați în Rusia, p. 334; Ioan Vlad, Omsk între aliați și amiralul Alexandr Kolceak au fost subiecte
Cărturarii braşoveni pentru România Mare, Braşov, Editura prezentate pe larg în alte articole; nu în ultimul rând trebuiesc
Academiei Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene ,,Henri Coandă”, amintite în schițele literare fie primite din România, fie extrase
1999, p. 170-200, 273-293. din alte volume care se aflau în biblioteca Legiunii române.

Pag. 39