Page 40 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

în Vladivostok și împrejurimi în anul 1920. Secțiunile citați sau combătuți în rândurile voluntarilor remarcăm pe Ion
acestea au avut în gestiune și educarea adulților, îndeosebi Creangă și Nicolae Iorga, Nicoale Bălcescu și George Coșbuc,
alfabetizarea celor care nu știau carte; de asemenea a fost Petre Ispirescu și Barbu Ștefănescu Delavrancea, Anton Pann
urmărită formarea unei bănci mutuale a voluntarilor și a și Ion Luca Caragiale .
22
unei școli care să aparțină de această asociație. Remarcăm Printre publicațiile care au apărut în spațiul siberian în
că rondelul era cel al Asociațiunii Transilvane, astfel încât acea perioada menționăm următoarele: Gazeta Transilvaniei
am putut identifica ca membri fondatori 25 de ofițeri și Bucovinei, Glasul vremii și Țara noastră, Neamul
români, aceștia fiind și cei care au semnat documentul de românesc și Vestitorul, Calendarul Legiunea română din
20
constituire al Asociațiunii . La propunerea maiorului V. Siberia, Libertatea și Monitorul oficios, Gazeta țăranilor și
Cădere, membrii Asociației au acceptat în rândurile lor Pițigușul . Gazeta Transilvaniei și Bucovinei a fost printre
23
în calitate de membri de onoare pe principele moștenitor cele mai importante care au fost redactate și puse la dispoziția
Carol, dr. Voicu Nițescu, generalul Constantin Găvănescu voluntarilor români. Aceasta a fost receptată ca un organ de
și pe Alexandru Vaida-Voevod. Documentul constitutiv a propagandă și mediatizare al Corpului Voluntarilor Români
fost semnat în prezența lui Elie Bufnea, cel care a îndeplinit din Siberia, între 1918-1919 . Inițial, acest periodic a apărut
24
și atribuțiile de secretar al Asociației Casei Voluntarilor în orașul rusesc Celeabinsk, fiind editat cu mijloace tehnice
Români din Siberia, respectiv atașatul cu probleme culturale care au fost puse la dispoziția redacției române de Consiliul
Olaf Jansson, un diplomat danez . Național Cehoslovac/Ceh și Slovac (există în documente
21
Menționă că și presa a jucat și a cultivat un rol remarcată și varianta aceasta) . La inițiativa brașoveanului
25
determinant în informarea voluntarilor și educarea respectiv Voicu Nițescu s-a stabilit să fie folosită acestă denumire dată
clarificarea sentimentului național la voluntari români. Aceștia publicației, evident în condițiile în care același V. Nițescu
au publicat între 1918-1921 diferite ziare și periodice în tiraje și a fost directorul publicației românești cu același titlu care a
formate care au apărut în funcție de contextele specifice de viață apărut în Brașov. Din conducerea redacției acesteia a făcut
ale voluntarilor. Principalele tematici ale acestor publicații erau parte și Victor Braniște, unul dintre foștii redactori brașoveni
literatura și istoria, iar sentimentele educate prin intermediul ai periodicului cu același nume . Gazeta Transilvaniei și
26
cuvântului scris și citit au fost cele specific românești în Bucovinei a apărut în nouă numere, (ediția anului I) dintre
dubla lor ipostază: dragostea de țară (pentru ofițerii erudiți) și care unul la Celeabinsk, cel inaugural, cinci la Ekaterinburg
dragostea de pământ (în special pentru soldații care proveneau în zona Munților Urali, iar trei numere ale periodicului au fost
în majoritatea lor din mediul rural transilvan, bănățean și litografiate în Irkuțk, în perioada șederii unităților Legiunii
bucovinenan). În aceste publicații se reproduceau texte mai Române în apropierea acestui oraș siberian în anul 1919 .
27
vechi, opinii argumentate, texte literare, dar și critică de profil.
Printre clasicii culturii române care au fost vehiculați, promovați, 22 Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri
și voluntari români din Primul Război Mondial, p. 217. În
20 S.J.I.A.N., Colecția Victor Cădere, dosar XII, f. 16; majoritatea lor articolele au fost semnate în presă de Elie Bufnea,
dosar III, partea I, f. 285-293; Marin C. Stănescu, Alexandru Niță Flor, Teodor Stoianovici și Augustin Șandru.
Roz, Prizonieri și voluntari români din Primul Război Mondial, 23 M.N.U.A.I., Fond Elie Bufnea, inventar 6557,
p. 216. Remarcăm printre ofițerii fondatori pe: Victor G. Cădere, Revoluția de eliberare națională a Transilvaniei. Unirea 1914-
(maior), Gavril Dumitru Bogdan, Gheorghe Onișca, Ciprian 1918, mss, p. 236-237; Voicu Nițescu, Gazeta Transilvaniei. O
Țurcanu (căpitani, Gheorghe Onișca fiind și medic militar), Elie recapitulare necesară, Brașov, 1924, p. 16-18; Cornel Țucă,
Bufnea, Axente Cojocaru, Ioan Ghețin, Remus Herlea, Ioan Prizonierii români din Armata Austro-Ungară internați în
Oros, Silviu Rusu (locotenenți și sublocotenenți, Ioan Ghețin Rusia. Problemele repatrierii, Cluj-Napoca, Argonaut, 2011, p.
era medic-militar) ș. a. 334; Ioan I Șerban, Voluntarii transilvăneni și bucovineni din
21 Arhivele Naționale Istorice Centrale, (în continuare Rusia în războiul pentru întregirea neamului, Alba Iulia, Editura
se va cita: A.N.I.C.), Fond Vasile Stoica, dosar I/37, f. 26-27; Aeternitas, 2003, p. 201, 203; Marin C. Stănescu, Alexandru
S.J.I.A.N., Colecția Victor Cădere, dosar III, f. 290-293; dosar Roz, Prizonieri și voluntari români din Primul Război Mondial,
XII, f. 16; Țara noastră, anul I, nr. 18-19 din 6 noiembrie 1920. p. 217-219.
De remarcat că în fondul acestei Asociații a fost colectată suma 24 Ibidem.
de 150.000 ruble. Suma a fost păstrată într-o casă de valori și 25 Cornel Țucă, Prizonierii români din Armata Austro-
putea fi utilizată în baza unui statut care a reglementat modul Ungară internați în Rusia, p. 334.
în care voluntarii români puteau avea acces la sume de bani 26 Victor Braniște, Gazeta Transilvaniei în Siberia, în
provenite din acest fond, respectiv, care a clarificat sursele acestor Almanahul presei române, București, 1926, p. 80-81.
venituri și componența fondatorilor fondului și a Asociației. 27 Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri și
Scopul fondului Legiunii Române de Vânători Transilvăneni voluntari români din Primul Război Mondial, p. 219; Răducu
și Bucovineni din Siberia a fost, la propunerea lui Elie Bufnea, Rușeț, Gazeta de Transilvania: punct de referință al presei
ajutorarea pe o perioadă de 15 ani a urmașilor supraviețuitori ai românești din Ardeal, în Acta Musei Porolisesnis, anul XXVI,
voluntarilor care au căzut în spațiul Rusiei. 2014, p. 100-101; Ruxandra Moașa Nazare, Încercarea de

Pag. 38