Page 35 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

vedea obligat a îndrepta o eroare a istoriei, arătând că Bibliolog Gabriela Șerban
adevăratul autor era Dositei Obradovici, pentru că s-a (Bocșa)
împământenit ideea că le-a scris Dimitrie Ţichindeal,
lucru imposibil, pentru că pe coperta lucrării scrie
„acum întâia oară culese şi întru acest chip pre limba Oameni de ieri și de azi (1)
românească întocmite de Dimitrie Cichindeal parohu
Becicherecu-mic şi al şcoalei preparande române din
Aradul vechi catehet” . În prefața lucrării Ioan Russu În vara lui 2018 am
13
subliniază faptul că Fabulele sunt opera poetului participat cu bucurie la
sârb, în timp ce Dimitrie Ţichindeal a fost doar cel Simpozionul Internațional „Oa-
care le-a tradus în limba română, iar scopul traducerii meni de seamă ai Banatului”
este a „arăta adevăratul autor şi a îndrepta smintelile organizat de harnicul scriitor și
din traducerea lui Dimitrie Cichindeal”. Ioan Russu publicist Vasile Barbu la Casa
a analizat atât originalul, cât și traducerea făcută de Românească din Uzdin. Cu
Dimitrie Țichindeal, ajungând la concluzia că acesta a acest prilej am avut onoarea
intervenit numai la fabula 154, „unde a făcut el multă să cunosc importanți oameni
schimbare”, fapt ce l-a determinat pe preot să traducă de cultură de pretutindeni și
această fabulă după varianta originală. Ioan Russu să mă îmbogățesc cu noi și
arată că atitudinea sa nu este una ce ține de „fanatismul diverse informații din domenii
religios”, ci este obligația morală a sa ca preot de a precum literatură, istorie,
arăta adevăratul autor. muzică, folclor, artă etc. Am asistat, de asemenea, la câteva
Pentru publicarea acestui volum, preotul ară- prezentări de cărți și publicații, între care mi-a atras atenția
dean a colaborat cu importante personalități, precum în special volumul dedicat preotului dr. Epaminonda
profesorii Institutului Pedagogic-Teologic, dar și cu Lucaciu , volum realizat de Aurel Pop și apărut la editura
1
scriitorul și publicistul arădean Ioan Slavici, în anii „Citadela” din Satu Mare în 2016. De altfel, autorul mi-a
1883-1884. Vasile Mangra a făcut demersuri pentru dăruit un exemplar „pentru Biblioteca Orășenească din
ca lucrarea să fie publicată la București. Interesantă Bocșa Română” (așa apare autograful pe pagina de gardă a
în acest sens este corespondența dintre Vasile Mangra cărții, dedicație datată Uzdin, 21.06.2018) specificându-mi
și Ioan Slavici. În 19 octombrie 1884, Ioan Slavici că, în volum, este consemnat un interviu cu doamna Delia
scria: „cât despre fabulele traduse de părintele Rusu Lucaciu-Lichiardopol, născută la Bocșa Română. Evident,
trebuie să cunoaștem manuscrisul ca să ne putem am fost surprinsă, deoarece nu auzisem despre acest nume
pronunța”. Manuscrisul și „cărțile lui Dosifteiu și și despre această doamnă. În mod automat am făcut legătura
Cichindeal” au fost trimise lui Slavici. În 3 ianuarie cu familia maestrului Constantin Lucaci, dar... cam atât. În
1885 Slavici îi scria lui Mangra că a trimis „cu poșta schimb mi-am propus să descopăr câte ceva despre această
de azi manuscrisul Părintelui Rusu și cele două cărți. doamnă, despre legătura cu Bocșa și eventualii urmași.
Îmi pare rău că a trebuit să fie așa dar altfel nu s-a Începând cercetarea în privința Deliei Lucaciu-
putut” . În 1885 volumul a fost publicat la Arad, la Lichiardopol, în foarte scurt timp am scos din calcul vreo
14
Tipografia Diecezană. legătură cu familia maestrului Constantin Lucaci, doamna
Prin activitatea sa preotul arădean a fost un Irina Lucaci fiind cea care mi-a garantat că nu există niciun
suținător al culturii și al valorilor lumii morale, fapt fel de rudenie, de altfel și numele e diferit: Lucaciu.
ce l-a determinat pe intelectualul bănățean Iulian Vuia Din interviul realizat de Aurel Pop reiese clar că Delia
să îl considere în 1887 „îndreptătorul credinţei” şi Lucaciu-Lichiardopol este descendetă a familiei sătmărene
unul dintre cei mai „cetiţi preoţi şi erudiţi oratori ai dr. Vasile Lucaciu (1852-1922), preot și politician, una
naţiunii” . A trecut la cele veşnice în 13 aprilie 1891. dintre cele mai importante personalități politice, culturale
15
și istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului
Austro-Ungar, cunoscut ca militant pentru drepturile
românilor din Transilvania, preot paroh greco-catolic în
Șișești, unde a ridicat o biserică monumentală sfințită
13 Ibidem, p. XXXIX. la 15 august 1890, dedicată unirii tuturor românilor,
14 Vasile Mangra, Corespondență, vol. II, Cluj-Napoca,
Ed. Presa Universitară clujeană, 2007, p. 314. 1 Pop, Aurel. Pr. Dr. Epaminonda Lucaciu – ilustru
15 Iuliu Vuia, Fragmente din istoricul pedagogicului fiu al neamului românesc. Satu Mare, Citadela, 2016, 117 p.
conf. gr.or. român din Arad, Panciova, 1887, p. 51. (Personalități sătmărene; 1)

Pag. 33