Page 31 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

care a petrecut pe frontul italian din 1 iunie 1917 până în Prof. dr. Ion Căliman
martie 1918, când divizia din care făcea parte, aproape (Făget)
complet decimată, a fost retrimisă în Galiţia. Mărturiseşte
că a reuşit să scape teafăr din război, „fără să fi vărsat o
picătură de sânge pentru preaiubitul împărat Carol I”. Din onomastica zonei Făgetului
Prezintă relaţiile dificile cu comandanţii austrieci, care
nu aveau încredere în polonezi, pe care îi considerau Onomastica studiază deopotrivă numele de persoane
„suspecţi” din punct de vedere politic. Interesante sunt şi şi alte categorii de nume proprii, cât şi evoluţia acestora
relatările lui Ferdinand Pawlowski, legionar în Brigada I a în decursul timpului. În foarte multe situaţii onomastica
lui Pilsudski, care insistă şi el pe tema prăbuşirii încrederii reprezintă un auxiliar preţios pentru cunoaşterea unui anumit
polonezilor în Habsburgi şi în Imperiile centrale ca urmare teritoriu şi pentru reconstituirea trecutului acestuia, mai ales
a atitudinii lor ambigue faţă de problema poloneză şi în atunci când lipsesc documentele scrise. Definită ca disciplină
particular faţă de comandantul lor, Pilusdski. Relatează că care se ocupă cu studiul numelor proprii, ea cuprinde pe lângă
după refuzul de a jura credinţă noului împărat Carol, toţi prenume, nume de familie, porecle şi numirile geografice
ofiţerii polonezi din Brigada I au fost degradaţi la rangul de care derivă din nume de persoane .
1
sergent major. Un conţinut asemănător îl au şi memoriile Pe baza fondului lexical traco-geto-dac al limbii
lui Stanislaw Bobrowski, trimis în februarie 1916 pe române strămoşii noştri au creat antroponime care se mai
frontul italian şi capturat de italieni în septembrie 1917. păstrează şi astăzi în zona Făgetului. Enumerăm câteva,
Prizonierii polonezi, asemeni celor români din Italia, erau spre exemplificare: Baciu (sat Bacamezău, comuna
favorabili organizării lor în vederea retrimitrerii pe front Curtea), Bucur (satele Căpâlnaş, Bulza, Luncani, comuna
alături de armata italiană, în conformitate cu interesele lor Tomeşti, comuna Curtea, oraş Făget), Bârzan, Brezovan,
naţionale, scrie Bobrowski în însemnările sale. Surprinde Brazovan (satele Fărăşeşti, Poieni, oraş Făget), Brânduşescu,
foarte bine, de asemenea, deziluzia prizonierilor polonezi Brânduşoni (satele Sinteşti, Brăneşti, comuna Curtea,
din Italia faţă de poziţia Austro-Ungariei în raport cu comuna Tomeşti, oraş Făget), Cârlig (satele Homojdia,
problema poloneză precum şi atmosfera proantantistă Coşava, comuna Curtea, oraş Făget), Faur (sat Sinteşti),
existentă în rândurile acestora . Gruescu (satele Băteşti, Pădurani, comuna Tomeşti, comuna
17
În concluzie, se poate afirma că o cercetare comparată Curtea, comuna Mănăştiur), Părău (satele Breazova, Coşava,
a situaţiei românilor transilvăneni şi a polonezilor galiţieni comuna Curtea), Măgureanu (satele Remetea, Leucuşeşti,
în perioada Primului Război Mondial poate consemna comuna Bethausen, comuna Mănăştiur), Zărioniu, Zărie
între asemănările şi deosebirile care rezultă din alăturarea (comuna Curtea), Zărioni (sat Sinteşti, oraş Făget), Moştior
celor două popoare existenţa unei similitudini importante: (sat Româneşti), Mugurel (satele Baloşeşti, Zorani, comuna
fiecare în felul său a realizat o redimensionare, inevitabilă Margina), Crăciunel (comuna Birchiş) etc.
la urma urmei, a loialităţii, în sensul despărţirii de „bunul Din perioada de formare a poporului român, suferind
împărat”, au abandonat loialitatea dinastică în favoarea transformări după legile fo netice ale evoluţiei limbii române,
celei naţionale. Dacă pentru români, aflaţi în Transleithania, au supravieţuit în onomastica zonei nume de origi ne daco-
aşadar în partea de imperiu dualist controlată de Budapesta, romană, de sfinţi, îndeosebi de martiri creştini. Dintre acestea
asimiliaţionismul practicat de guvernele maghiare a fost amintim: Cră ciunescu (satele Băteşti, Temereşti, Breazova,
un factor care i-a îndepărtat în mod hotărâtor de referinţele Româneşti, Gladna Română, Căpâlnaş), Crăciun (satele
loialităţii pentru împăratul-rege şi pentru monarhia dualistă, Fărăşeşti, Bichigi, oraş Făget), Florea, Florescu (satele
pentru polonezii din Galiţia administrată de Viena, cu o Luncanii de Jos, Româneşti, Povergina, comuna Mănăştiur,
situaţie mult mai bună din punctul de vedere al condiţiilor de oraş Făget), Giorzac < Giorzu (satul Româneşti), Nicoară,
păstrare a identităţii naţionale şi de afirmare în plan politic, Nicorescu (satele Breazova, Zorani, Sinteşti, Bichigi,
abandonarea loialismului pro-imperial se produce, totuşi, Temereşti, comuna Curtea, comuna Margina, oraş Făget),
în perioada conflagraţiei mondiale, ca urmare a faptului că Păscuţ, Pascu, Păsculescu, Pas cu tescu (satele Poieni, Băteşti,
polonezii n-au întrevăzut perspective reale pentru propriul Temereşti, comuna Curtea, oraş Făget), Indrea, Imbrea (co-
proiect naţional cu ajutorul Habsburgilor. Cele două muna Curtea, oraş Făget) etc. De asemenea, numele Barbu,
popoare n-au mai dorit după 1918 să-şi continue existenţa considerat un vechi ro manic , este prezent în multe localităţi
2
în cadrele unui imperiu eventual reorganizat, preferând
fiecare o Românie Mare şi respectiv o Polonie Mare, văzute 1 S. Teiuş, Sfera şi locul onomasticii în lingvistică, în:
în ambele cazuri drept o concretizare supremă a proiectului Studii şi cercetări de onomastică, Ed. Academiei, Cluj-Napoca,
politic de unitate naţională. 1969, p. 9
2 Nicolae Drăganu, Românii în veacurile IX-XIV pe baza
17 J. Sondel-Cedarmas, op. cit., pp. 94-102. toponimiei şi onomasticii, în: Studii şi cercetări, vol. XXI, Ed.

Pag. 29