Page 27 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

în anul 1985 în administrare operativă Întreprinderii de Conf. dr. Ion Cârja
Industrializare a Laptelui Arad. După abandonarea ei
de către I.C.I.L. Arad, clădirea a decăzut în paragină, (Cluj-Napoca)
au început furturile de materiale și devastările sub
oblăduirea unor trepăduși politici. Pentru a marca starea Românii din Transilvania şi
jalnică (abia câțiva pereți au rămas în picioare!) în care
arată fosta emblemă a Vingăi și pentru a evita expunerea polonezii din Galiţia în timpul
imaginii pentru turiștii și străinii care vizitează Vinga și Marelui Război.
care au auzit despre faimoasa fabrică s-a dispus mascarea
cu panouri de tablă zincată a întregii fațade. Între loialitate dinastică şi
Întrucât cei trei urmași (fii) legali ai lui Teodor
Draskovits senior au trecut deja în lumea umbrelor, ștafeta identitate naţională
redobândirii proprietăților fabricii a fost preluată de
nepoții de drept. Însă singura supraviețuitoare luptătoare și (perspectivă comparată)
cea mai în vârstă din cei șapte nepoți (patru sunt decedați,
doi sunt în străinătate, în Germania), Teodora Rădulescu-
Racsov (născută în anul 1944) care trăiește la Timișoara, Provincii ale Imperiului habsburgic, devenit din
s-a lovit de opacitatea birocratismului autorităților publice 1867 Monarhie austro-ungară, Transilvania şi Galiţia au o
experienţă istorică similară, fapt care face posibilă o cercetare
și, căzând pradă deznădejdii, nemaiavând putere de luptă
și nici sănătate corespunzătoare, a abandonat lupta de comparată. Cele două popoare din componența acestor
provincii, polonezii şi românii, prezintă de asemenea o serie
redobândire a proprietăților fabricii sau a despăgubirilor. de similitudini, alături de diferenţe care fac ca cercetarea
Singura dorință și (de ce nu?) speranță rămasă în viață propusă de noi să fie una interesantă şi promiţătoare.
este de a prinde ziua când la Vinga va curge din nou Un prim aspect care se impune atenţiei este relaţia
ciocolată cu miros de vanilie. de statalitate dintre cele două provincii şi Imperiul austriac,
Niște semnale mai îndepărtate ne-au dat speranța astfel dacă Transilvania a fost cucerită şi integrată în
că străinii vor reînvia tradiția ciocolatei de Vinga. Astfel, Monarhia habsburgică la sfârşitul secolului al XVII-lea
una din cele mai puternice companii producătoare de (perioada 1690-1700) , Galiţia va intra în componenţa
1
ciocolată din lume – L`atelier Chocolat din Belgia monarhiei dunărene abia un secol mai târziu, în contextul
și-a exprimat interesul ca să reînvie tradiția pralinelor celei de a doua împărţiri a Poloniei, din anul 1795. Într-o
produse în perioada interbelică și postbelică la Vinga primă fază, Habsburgii au ocupat sudul teritoriilor poloneze,
(Glasul Aradului – cotidian de informații, sport, inclusiv oraşul Leopoli, dar fără Cracovia, intrată în posesia
divertisment, publicitate, Arad, Nr. 112, 18 aprilie austriecilor în anul 1846. Teritoriile poloneze ocupate de
2008, p. 2). Aceste date încurajatoare au fost publicate Habsburgi au primit numele de Galiţia, iar din anul 1849
și în alte cotidiane locale: Jurnalul arădean, Arad, denumirea oficială a acestor teritorii, în cadrul Imperiului
12 mai 2008, p. 3 și Bănățeanul, Timișoara, 5-11 habsburgic era „Regatul Galiţiei şi al Lodomeriei cu Marele
mai 2008, p. 3. Se știe că Belgia este considerată țara Ducat al Cracoviei şi ducatele de Auschwitz şi Zator”. Drept
ciocolatei și a pralinelor. capitală a acestei provincii, iniţial a fost propus Jaroslaw,
S-a vehiculat în presa locală că cinci companii oraș situat în centrul regiunii, apoi Przemysl pentru ca în
internaționale vor să renască tradiția și să pună pe cele din urmă să fie ales Leopoli/Lwow/Lemberg, orașul cel
picioare o fabrică de ciocolată la Vinga. Această veste a mai mare al Galiției .
2
produs atunci satisfacție în rândul localnicilor, dar se pare După încheierea compromisului dualist, în anul 1867,
că zvonul s-a produs doar pentru publicitate primarului Transilvania și celelalte teritorii ale Imperiului dunărean
de atunci al comunei Vinga, Lucian Stoicu. Oare se va
găsi în viitor cineva ca să reînvie acest brand al localității 1 O referinţă de bază pentru această perioadă, a se vedea
noastre și să simțim cu toții gustul aromat al ciocolatei Mathias Bernath, Habsburgii şi începuturile formării naţiunii
care să curgă ca altădată ca un râuleț pentru a ne îndulci române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994.
viața și să ne încălzească sufletele pline cu bunătate? Noi 2 Malgorzata Kiwior-Filo, La Galizia polacca e la Prima
așteptăm ca în viitor să se producă acest lucru și o surpriză Guerra Mondiale, in Andrea Ciampani e Piotr Salwa (a cura di),
„dulce” să cuprindă Vinga în constelația ce strălucește La Grande Guerra e la Polonia in Europa. Atti del convegno,
Roma 12-13 novembre 2015, editor: Accademia Polacca delle
peste imperiul cu „lucruri dulci” în care suntem hărăziți Scienze/Biblioteca e Centro di Studi a Roma, seria Conferenze,
să trăim pe acest loc pe pământ. n. 134, Roma, 2016, p. 57.

Pag. 25