Page 32 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

din zonă (Poieni, Pietroasa, Curtea, Făget etc.), cât şi Barbos nume au dobândit în timp sufixare românească. În această
(Bărbos), în unele localităţi ca Brăneşti şi Jupâneşti fiind pre- privinţă câteva exemple sunt relevante: Adam, Adamoni,
ponderent, alături de Fratuţescu, Capotescu, Cerean. Tot de Adămuţ, Axente (Sente), Lazăr, Lăzărescu, Pavel, Paveloni,
origine romanică poate fi şi numele Paul, probabil jude al Marcu, Marconi, Marconescu, Toma, Tomescu, Tomoni ş.a.
satului dispărut Pauleşti, atestat într-un document din 1453 . Există un apreciabil număr de nume de familie provenind
3
Legat de consideraţiile pe care Bogdan Petriceicu din cuvinte de origine latină care definesc culoarea, rudenia,
Hasdeu le făcea despre „auşoni” ca străromâni aflaţi în slujba calitatea sau alte motive . Dintre acestea se întâlnesc mai des:
11
hunilor lui Attila şi despre aceea că terminaţia „-oniu” ar Albu, Negrea, Bunea, Cucu, Faur, Lupu, Lupulescu, Ursu,
4
însemna un vechi locuitor, de neam bun, se impune precizarea Ursulescu, Păun, Peun, Peunescu, Văleanu ş.a. Este puţin
că şi astăzi în zonă se mai păstrează numeroase nume poreclă, probabil ca această categorie de nume să se fi dat numai într-un
în această categorie putând fi amintite: Andraşoni(u), Anuţoni, timp mai apropiat de zilele noastre, din moment ce cu etimoanele
Barboni, Băloni, Balintoni, Boriţoni (Buriţoni), Căproni, care stau la baza multora dintre ele românii au creat multă
Costoni, Daniloni, Davidoni… Zăroni etc. Nu este exclus ca microtoponimie şi chiar toponimie majoră, dovadă incontestabilă
şi antro poni mele din aşezările montane ale masivului Poiana a legăturii dintre om şi pământul pe care acesta l-a locuit.
Ruscă terminate în „oni”, (fără „u” final), să desemneze familii Antroponimia românească s-a îmbogăţit cu numeroase
foarte vechi, băştinaşe, cu extinse relaţii de rudenii (Mihai Pop elemente de origine slavă, fie din vremurile îndepărtate ale
vorbea despre importanţa, frecvenţa şi semnificaţia relaţiei convieţuirii româno-slave, fie, mai ales, „prin influenţa cultă
12
de „neam” la poporul român), ceea ce poate sugera şi ideea a ierarhiei bisericeşti ortodoxe de limbă slavă” , din satele
persistenţei aici, o perioadă mai îndelungată, a relaţiilor de tip româneşti. Este greu de stabilit momentul din care a început
obştesc. Iată câteva dintre acestea, pe sate: Andraşoni, Floroni, influenţa slavă asupra onomasticii româneşti, dar se ştie că
Nandroni, Palconi (satul Luncani), Togeroni, Trăiloni, Băbiţoni biserica ortodoxă a impus o autonomie de formă greco-slavă
(satul Fărăşeşti), Adamoni, Marticoni (Tomeşti), Buriţoni conţinută în cărţile de ritual slavon. Aceasta nu înseamnă că
(Româneşti), Morconi, Marinconi (Jupâneşti), Balintoni, prin numele împrumutate de la slavi putem vorbi de o populaţie
Iosifoni, Juratoni, Oprişoni (Gladna Română) ş.a. Asemenea slavă pe teritoriul Banatului, ci de o populaţie băştinaşă care a
nume se găsesc şi în alte sate din lunca mai largă a râului Bega, ştiut să adapteze creator nume de origine slavă şi cu timpul să
dar şi în Ţinutul Pădurenilor din judeţul Hunedoara, fiind de le dea un aspect fonologic românesc. Astfel, vechi nume slave
fapt o specificitate lingvistică a subdialectului bănăţean de ca Buda, Cernea, Dobre, Dragu, Stan etc. s-au transformat în
nord, spaţiu ce se suprapune în cea mai mare parte cu aşa- Budescu, Cernescu, Dobrean, Dobrescu, Dobrea, Drăgoescu,
numita zonă a Făgetului. Alte vechi nume româneşti existente Stănescu şi în zona Făgetului. Desigur s-au păstrat şi unele
şi unele dispărute, mai ales porecle sunt: Făraş (satele Coşava, în forma împrumutată iniţial: Bogdan, Buda, Cernea, Vâlcu,
5
Sinteşti), provenit probabil din cuvântul „fără” – „neam”, Velcu, Stroie, Glăvan, Glava, Trava ş.a., dar numărul acestora
este destul de redus în zona cercetată. O dovadă în plus că
Guşatu (satul Băteşti, comuna Margina), Sintea (satul Sinteşti), slavii, ca de altfel toţi migratorii, au evitat locurile care pentru
6
Bulbuc (satul Poieni), Burcea (comuna Tomeşti), Borca (satele ei nu prezentau prea mare siguranţă. Această afirmaţie este
7
Crivina de Sus şi Româneşti), Draxin (satul Drăcsineşti), confirmată şi de prezenţa sporadică, întâmplătoare, a numelor
8
Panţu (comuna Curtea) etc. de sorginte pecenego-cumană, Coman şi Cazan, în localităţi
9
În zona Făgetului s-au păstrat şi antroponime transmise precum Tomeşti, Pietroasa, Băteşti ş.a. din noianul celor
prin calendar „pe care onomastica românească le-a folosit cel păstrate pe teritoriul românesc . Se poate aduce şi observaţia
13
puţin din secolul al XII–lea sau din secolul al XIV–lea, de că asemenea persoane cu aceste nume amintite sunt venite în
când s-a organizat ierarhia bisericească română” . Aceste zonă în ultimii 50-60 de ani.
10
Academiei, Bucureşti, 1933, p. 254 Şi în onomastică se păstrează reflecţii ale unor funcţii
3 Ibidem, p. 255 legate de vechea orga nizare românească a obştilor săteşti şi
4 Bogdan Petriceicu Hasdeu, Românii bănăţeni din a districtelor româneşti. De pildă, numele Jura (Luncani),
14
punctul de vedere al conservatorismului dialectal şi teritorial, Giura (Bata, Româneşti), Juratoni (Fârdea, Gladna
(Extras din Analele Academiei Române, seria a II-a, tom XVIII, Română, Făget), par să ne amintească de juraţi (iuraţi) ,
15
Memoriile Secţiunii Literare), Bucureşti, 1896, p. 46 care sunt menţionaţi cu atribuţia de „oameni de mărturie”,
5 Se poate urmări şi ceea ce s-a scris referitor la satul
Fara şi microtoponimele legate de Dealul Fara şi Valea Fara Ed. Academiei R.P.R., Bucureşti, 1963, p. XVIII
6 Ioan Pătruţ, Onomastica românească, Ed. Ştiinţifică şi 11 Ibidem, p. X
Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 47 12 Ibidem
7 Ibidem, p. 86 13 Ibidem, p. XLVI
8 Ibidem, p. 56 14 Ibidem, p. 306
9 Ibidem, p. 52 15 Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. III, Ed.
10 N. A. Constantinescu, Dicţionar onomastic românesc, Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p. 25-30

Pag. 30