Page 29 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

proprie a adus avantaje substanţiale comunităţii poloneze cum rezultă şi dintr-o pictură celebră a lui Julius Kossak,
din această provincie: în primul rând s-a putut pregăti o elită Intrarea în Cracovia. Atitudinea polonezilor a fost,
naţională, formată din oameni politici, funcţionari, oameni dealtfel, deosebit de pragmatică, în acest context, astfel cu
de administraţie, în măsură să preia conducerea şi să conducă ocazia vizitei polonezii au reuşit să obţină de la împărat
reconstrucţia ţării după obţinerea independenţei. Se poate promisiunea că va evacua armata din castelul Wawel şi
afirma că guvernele provinciale, în Galiţia, au fost în mâinile astfel s-au putut relua lucrările de restaurare. La scurt timp
polonezilor, fapt dovedit de numele celor care conduceau după eveniment, unul dintre organizatorii vizitei imperiale,
diferitele structuri, astfel până la Primul Război Mondial Mikolaj Zyblikiewicz, a fost numit Mareşal Naţional.
au fost în cea mai mare parte polonezi miniştrii provinciei, Sentimentele prohabsburgice în Galiţia erau susţinute
guvernatorii, primarii oraşelor, rectorii Universităţii din şi promovate de mediile conservatoare ale societăţii
Cracovia şi ai Politehnicii din Leopoli. Aşa cum se afirmă poloneze, mai exact de aşa-numiţii Stanczycy. Aşa cum a
în istoriografie, chiar dacă făcea parte din Imperiul austro- arătat între alţii Boy Zelenski, atitudinea faţă de împăratul
ungar, Galiţia era, în realitate, o ţară poloneză . Habsburg era una pronunţat pragmatică şi adesea de un
8
În mod similar cu românii din Transilvania , caracter ambivalent. Astfel, cu ocazia vizitei la Cracovia,
9
polonezii din Galiţia au dat dovadă de un patriotism menţionată anterior, mulţimea l-a salutat ca şi cum ar fi
dinastic, de o loialitate faţă de Habsburgi exprimată fost unul dintre foştii regi ai Poloniei, dar în Biserică, la
în termeni pragmatici. Astfel, o dovadă a loialismului intonarea imnului imperial care începea cu formula Got
polonezilor galiţieni faţă de împăratul Francisc Iosif s-a erhalte... („Dumnezeu să-l apere şi să-l păzească pe împărat
putut constata cu ocazia vizitei imperiale în Galiţia, în şi ţara noastră”), tinerii au refuzat să cânte sau unii dintre ei
perioada 1-19 septembrie 1880. Împăratul Habsburg a fost au cântat cu totul altceva .
10
primit de diferitele categorii sociale cu mult entuziasm, aşa Perioada Primului Război Mondial a fost o perioadă
8 M. Kiwior-Filo, op.cit., pp. 60-61. Vezi şi Bogdan hotărâtoare pentru ambele popoare, român şi polonez. Cu
Szlachta, Alcune osservazioni sull’autonomia politica della sacrificii enorme, poporul român şi-a definitivat statul naţional
Galizia nell’Impero asburgico, in Ion Cârja (a cura di), Imperi în graniţele sale etnice prin unirea cu Vechiul Regat, în anul
e nazioni nell’Europa centro-orientale alla vigilia della Prima 1918, a Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului,
Guerra Mondiale. Atti del Convegno internazionale, Cluj-Napoca, Bucovinei şi Basarabiei, iar polonezii au reuşit să obţină
21 febbraio 2014, Istituto per la storia del Risorgimento italiano/ independenţa şi să refacă statalitatea pierdută în contextul
Biblioteca Scientifica/Collana „Prospettive/Perspectives”, vol. V, celor trei împărţiri ale regatului polon între Rusia, Prusia
Argonaut, Roma/Cluj-Napoca, 2016, pp. 39-54. şi Austria, pe parcursul secolului al XVIII-lea. Românii
9 Dintre studiile mai recente privind loialismul românilor ardeleni şi polonezii galiţieni au participat la război, înrolaţi în
din Transilvania faţă de împăratul vienez şi dinastia de Habsburg, armata austro-ungară, în numele loialităţii pentru Suveranul
a se vedea: Liviu Maior, Habsburgi și români. De la loialitate Habsburg, practicând deopotrivă cele două tipuri de loialitate,
dinastică la identitate națională, Editura Enciclopedică,
București, 2006; Ion Cârja, L’immagine dell’Imperatore Carlo pentru împărat şi pentru naţiune. Perioda războiului, cu
I (IV) presso i romeni della Transilvania, in Andreas Gottsmann ororile frontului şi cu toate tragediile pe care le-a adus
(a cura di), Karl I. (IV.), Der Erste Weltkrieg und das Ende der teribila încleştare, a determint o deteriorare rapidă a loialităţii
Donaumonarchie, Verlag der Österreichischen Akademie der dinastice, în mentalitatea şi cultura politică a ambelor popoare
Wissenschaften, Wien, 2007, pp. 231-246; Idem, Între împărat şi substituirea acesteia cu loialitatea naţională . Vom prezenta
11
și națiune. Români și italieni sub flamură habsburgică în anii în continuare acest demers comparativ cu accent pe evoluţia
Marelui Război, in Iosif Marin Balog, Ioan Lumperdean, Lajos loialităţii în cazul polonezilor din Galiţia, mai puţin cunoscută
L. Mádly, Dumitru Țeicu (coord.) Multiculturalism, identitate în istoriografia românească.
și diversitate. Perspective istorice. In honorem prof. univ. dr. Conform recensământului din anul 1910, la care am
Rudolf Gräf la împlinirea vârstei de 60 de ani, Editura Mega, făcut referire şi mai devreme, în Imperiul austro-ungar trăiau
Cluj-Napoca, 2015, pp. 425-444; Sorin Mitu, Românii ardeleni un număr de 5 milioane de polonezi şi 3 200 000 de români.
la începutul secolului XX: loialități și identități în schimbare, in Pe această bază se estimează că, dintre cele 11 naţionalităţi
Ibidem, pp. 405-424; Nicoleta Hegedűs, Imaginea împăratului
la românii ardeleni de la Memorandum până la izbucnirea care compuneau monarhia bicefală a Habsburgilor în timpul
Primului Război Mondial (1892-1914), in „Arhiva Someșană”, războiului, dintr-un total de 1.000 de soldaţi 85 erau polonezi
serie III, a. VII (2008), pp. 171-203; Alexandru Bogdan Bud, şi 64 erau români, în timp ce 267 erau austrieci, 223 erau
Limitele loialității dinastice: Iosif al II-lea și românii din maghiari, 135 cehi ş.a.m.d. Românii şi polonezii se aflau
Transilvania în Epoca Modernă, Academia Română/Centrul de în relaţie de similaritate în ceea ce priveşte reprezentarea
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015; Ion Cârja, Cecilia Cârja,
Marele Război și redimensionarea loialităților. Români ardeleni 10 M. Kiwior-Filo, op. cit., pp. 59-60.
și bănățeni după despărțirea de „bunul împărat”, in „Revista 11 Pentru cazul românilor a se vedea L. Maior, Habsburgi și
Bistriței”, XXXII, 2018, pp. 225-231. români. De la loialitate dinastică la identitate națională, pp. 115-135.

Pag. 27