Page 28 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

locuite de români, cu excepția Bucovinei, vor intra în zona libertății și având ca obiectiv pe termen lung redobândirea
administrată de la Budapesta, numită și Transleithania, independenței, poporul polonez a încercat în mod constant,
în timp ce Galiția va rămâne în partea austriacă, numită la nivelul Galiției, să obțină drepturi naționale cât mai
Cisleithania. Încadrarea acestor provincii în cele două ample. Obiectivul autonomiei va fi obţinut dealtfel de către
regiuni în care s-a împărțit Imperiul în perioada dualistă va polonezii galiţieni în 1861, an care coincide cu deschiderea
marca, așa cum vom vedea ma jos, o diferență substanțială regimului habsburgic față de români în Transilvania, care
între ele sub raportul politicilor față de naționalități și prin diploma din octmbrie 1860 și patenta din februarie
respectiv al condițiilor de care dispuneau acestea din urmă 1861 redobândesc pentru câțiva ani autonomia provinciei.
de menținere a identității culturale și naționale. Între țările În cazul Galiției, autonomia obținută va fi pe termen lung,
de coroană ale Habsburgilor, din această parte a imperiului practic în acest an, 1861, Galiția dobândeşte autonomia cu
cunoscută după 1867 și sub numele de Cisleithania, Galiția un parlament propriu și un guvern, plasate la Leopoli, în
era regiunea cu cea mai mare întindere (83.000 km în anul capitala provinciei. Această autonomie va fi amplificată în
2
1910). Sub raportul componenței etnice avea în comun cu 1867, când Viena a oferit garanții că guvernatorii Galiției
Transilvania caracterul multicultural, bazat pe existența vor fi aleși dintre reprezentanții locali ai poporului polonez.
unor majorități, așa cum vom vedea în cele ce urmează. De asemenea, parlamentul provinciei putea să emită legi în
Astfel, conform recensământului din anul 1910, Galiția domeniile: economic, comunicații, învățământ și sănătate.
număra peste opt milioane de locuitori, fiind în partea de Grație acestui statut de autonomie, Galiția a putut deveni
vest, inclusiv orașul Cracovia, o zonă poloneză din punct de centrul mișcării de independență al poporului polonez
vedere etnic, în timp ce în partea de răsărit în care intra și sau, după cum se exprima Jozef Buszko, un „Piemonte
capitala Leopoli, avea o configurație mixtă. Partea a vestică polonez” . Condițiile de menținere a identității naționale
6
a regiunii era locuită de polonezi în proporție de cca 90%, a polonezilor în Galiția erau așadar mult mai favorabile
8% evrei și 2% ucrainieni, în timp ce în partea răsărireană decât cele de care beneficiau românii din Transilvania,
proporțiile erau inversate: 25% polonezi, 10% evrei și 65% supuși în mod constant, cu deosebire în ultimele decenii
ucrainieni. Sub aspect economic era o regiune agricolă, cu ale regimului dualist, unui program de asimilare în numele
80% din populație în mediul rural și cu numai 7,5% din consolidării națiunii politice maghiare . În Galiția s-au
7
totalul populației angajată în industrie. Izolată de restul format partide politice și organizații paramilitare care au
Austro-Ungariei de lanţul munților Carpați, Galiția prezenta fost, în anii Primului Război Mondial, baza pe care s-au
un habitat uman format din sate și mici orășele marcate constituit Legiunile poloneze. După reprimarea revoltelor
în general de stagnare economică, cu excepția celor două naționale de la începutul anilor 60, societatea poloneză din
orașe importante, Leopoli și Cracovia. Condițiile precare de Galiția se pare că a început cu ideea de a aparține Austriei,
viață au generat un fenomen de emigrare de proporții, care a exploatând la maximum statutul de autonomie a provinciei
schimbat structura etnică a regiunii . și fără să renunțe la ideea dobândirii independenței pierdute
3
În ceea ce privește statutul în cadru imperiului, odată cu cele trei împărțiri ale regatului polon din secolul al
respectiv al Dublei Monarhii pe parcursul celui de a doua XVIII-lea. În pofida rămânerilor în urmă pe plan economic,
jumătăți a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, provincia autonomă Galiţia, spre deosebire de celelalte
între Transilvania și Galiția există diferențe majore, care teritorii poloneze controlate de Rusia şi de Prusia, n-a fost
se vor accentua în desfășurarea perioadei pe care o avem supusă unui proces de asimilare. Mai mult, s-a putut utiliza
în vedere. Astfel, dacă Transilvania, după ce cunoaște o limba polonă în şcoli la toate nivelele. În 1866 s-a format
perioadă de reactivare a autonomiei, la începutul anilor 60 o structură guvernamentală cu rol de conducere în acest
ai experimentului neoliberal , va fi inclusă în Ungaria odată domeniu, intitulată Consiliul Naţional al Şcolii. În anul şcolar
4
cu inaugurarea parteneriatului dualist din 1867, dispărând 1900/1901 au funcţionat în Galiţia 2121 şcoli elementare cu
așadar ca provincie istorică . Galiția în schimb va reuși limba de predare polonă şi 2157 şcoli ucrainiene. În baza
5
să-și mențină și să-şi consolideze o autonomie pronunțată aceleiaşi autonomii, societatea poloneză a obţinut libertăţi
în toată această perioadă. Cu o pronunțată conștiință a şi drepturi de neconceput în alte teritorii din fostul regat
polon. Astfel, au putut funcţiona universităţile din Cracovia
3 Ibidem, pp. 57-59. şi Leopoli, cu profesori şi rectori polonezi, cultura poloneză
4 Vezi pe această temă Simion Retegan, Reconstrucţia
politică a Transilvaniei în anii 1861-1863, Presa Universitară s-a putut exprima în mod liber, teatrul a funcţionat de
Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. asemenea fără îngrădiri. Posibilitatea de a se instrui în limba
5 Liviu Maior, Dualismul austro-ungar, în Ioan-Aurel Pop, 6 M. Kiwior-Filo, op. cit., p. 58.
Thomas Nägler, Magyari András (coord.), Istoria Transilvaniei, 7 Ioan Bolovan, Naţionalităţile şi dualismul. Cazul
vol. III (de la 1711 până la 1918), Academia Română/Centrul de românilor, în I.-A. Pop, Th. Nägler, Magyari A., op. cit., pp.
Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2008, pp. 421-433. 435-443.

Pag. 26