Page 22 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

Ing. Ioan Rancov domeniu a fost vândut de baronul Draskovits în anul 1783

(Vinga) familiei grofului Lázár Karatsonyi din Bedora. Domeniul
și castelul familiei Karatsonyi au fost înstrăinate în anul
„Amintiri dulci” despre 1922 și au fost vândute în anul 1935 principesei Elisabeta
a României. Ca urmare a legii naționalizării din anul 1948,
Fabrica de bomboane și ciocolată castelul a fost vandalizat de comuniști, ajungând astăzi o
ruină. (Bănățeanul – ziar săptămânal, Timișoara, 28
„Draskovits” din Vinga martie-3aprilie, 2005, p. 22).
Părinții lui Teodor Draskovits (1877-1955) –
patronul fabricii de bomboane și ciocolată, au fost János
Motto: „Să-ți cunoști locul pe lume și să Draskovits (1845-1895) și Jozefa Biedermann (1847-
știi să te respecți sunt însușiri foarte rare, cel 1897). Tatăl lui Teodor Draskovits, János, a fost cofetar și
puțin tot atât de rare ca adevărata demnitate”. această meserie și-a desăvârșit-o în diferite localități, ca
de exemplu la Budapesta, Timișoara, Lugoj, Mátészalka
Fiodor Mihailovici Dostoievski
(Ungaria) și, în final, la Vinga, unde întemeiază una din cele
mai vestite fabrici de bomboane și ciocolată din Europa.
Fosta emblemă a Vingăi – vestita fabrică de Teodor (cunoscut și sub numele de Tivadar)
bomboane și ciocolată „Draskovits” a fost una din cele Draskovits a fost ajutat, îndeosebi în muncă, de soția sa,
mai vechi fabrici de produse zaharoase din România. Katharina Wick (1883-1963), originară din Biled. Ea a
Începuturile ei sunt consemnate încă din anul 1885 sub fost „inima” cu inițiativele de progres ale fabricii. Tododată
forma unui atelier de zaharicale. Acest atelier a fost ea a fost cu ideea de a se trimite dulciuri negustorilor din
cumpărat de familia Draskovits înainte de Primul Război Arad și Timișoara și a plecat după Primul Război Mondial
Mondial, când familia se mută în orașul Vinga. în Germania, unde a dus tratative pentru diferite mașini și
Familia Draskovits își are origini în orașul Buziaș din ustensile necesare în procesul de producție. De asemenea,
jud. Timiș (Jenö Damó: Ki Kicsoda? A Bánsági közélet ea s-a îngrijit ca fabrica sa aibă reprezentanți în cele mai
lexikonja, a „Lexika kiadóvállat kiadása”, Temesvár, mari orașe ale țării. S-a ajuns rapid să se lucreze și să fie
1931, p. 74-75, col II și col. I). Dar până să ajungă la trimise produse în Brașov, Constanța, Iași, Cernăuți, Satu
Buziaș, familia Draskovits Mare, Oradea, Craiova și București.
își are îndepărtate rădăcini Totodată, s-au in-
croate (din Dalmația). La ventat sortimente noi de
începuturile secolului al ciocolată, cu noi gus-
XVIII-lea parte din familie turi, cu noi denumiri,
se mută în Banat – în cu noi ambalaje. Poate
actualul Banloc și de aici la că istețimea (șiretlicul,
Buziaș. Familia Draskovits trucul) cu ambalajul a
a fost ridicată la rang sporit (crescut) interesul
nobiliar la data de 3 august pentru a se încheia noi și
1567 (baronii Gaspar și noi contracte cu alte orașe
Ivan Draskovits) de către din Europa, America și
Teodor Draskovits, patronul împăratul Maximilian al Asia! În acest context,
fabricii de ciocolată II-lea (1564-1576) din Katharina Draskovits
dinastia habsburgică. O a spus acelora care se
altă ramură a familiei ocupau cu designul și cu
Draskovits primește diplomă de înnobilare în anul 1836 desenele următoarele: Olga Draskovits Racsov,
fiica cea mare a familiei
(Jozséf Draskovits – negustor la Csongrád) de la împăratul „Ambalajul trebuie făcut Draskovits
Ferdinand al V-lea (1835-1848) (Die Wappen des Adels în așa fel (mod) astfel
in Ungarn, J. Siebmacher’s grosses Wappenbuch, Band încât oamenii să simtă
33, Neustadt an der Aisch, 1982, Tafel 114, p. 144-145). gustul ciocolatei numai dacă-l văd”. Pe drept cuvânt se
La începutul secolului al XVIII-lea, domeniul unde poate afirma că ideile novatoare și imaginația (inspirația)
este localizat astăzi castelul Banloc aparținea familiei ei au constituit un pionierat în marketing în acea perioadă.
Draskovits, castelul fiind ridicat în anul 1759. Întregul Fără priceperea și inteligența ei, Teodor Draskovits ar

Pag. 20