Page 17 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

Cea din urmă contribuție o reprezintă participarea Prof. dr. Dumitru Tomoni
în calitatea de secretar de ședință a sesiunii extraordinare
a Adunării Eparhiale a Aradului din 26 iunie 1948, prin (Făget)
care Eparhia Aradului a aderat la Mitropolia Banatului
invocându-se ca motive: geografice, administrative, școlare, Despărțământul Sânnicolau Mare
de justiție, de comunicație, economice, industriale etc.
Având în vedere că, în urma constatărilor de mai sus, al „Astrei” în perioada 1898-1918
interesele bisericești ale instituțiilor Eparhiei Aradului…
vor putea fi mai bine susținute și apărate dacă Eparhia
Aradului va face parte din aceeași provincie mitropolitană Dintre numeroasele societăţi culturale create în-
cu eparhiile Banatului… decât dacă Eparhia noastră va cepând cu a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi până la
rămâne și pe mai departe în situația periferică de astăzi în Marea Unire, în provinciile româneşti aflate sub do-
cadrele Mitropoliei Ardealului . minaţie străină cea mai importantă a fost Asociaţiunea
38
Împlinindu-și misiunea națională, preoțească și transilvană pentru literatura română şi cultura poporului
didactică, pr. prof. Nicolae Popovici a trecut la cele român (ASTRA), ea reprezentând principalul for cultural
veșnice la 20 martie 1956 la 72 de ani de viață, din care al românilor din Ardeal, cu implicaţii deosebite şi în sfera
1
46 de preoție și 23 de activitate didactică. Părintele ic. vieţii social-economice şi politice . Nu întâmplător, ea
stavr. dr. Nicolae Popovici a fost îngropat în 22 martie în va constitui un model de organizare şi acţiune pentru cea
prezența episcopului Andrei Magieru. Panegiricul a fost mai mare parte a societăţilor culturale înfiinţate în această
rostit de preotul prof. dr. Ilarion V. Felea. Vorbitorul a scos perioadă, unele consfinţind în statute că, în cazul încetării
în evidență personalitatea celui adormit. Cărturar de mare activităţii, întreaga avere va reveni Asociaţiunii: Societatea
2
valoare, traducător, ctitor al parohiei Aradul Nou, membru Transilvania din Bucureşti, Societatea „Carmen-Sylva”
4
3
al conducerii eparhiale și al corporațiilor bisericești, din Graz , Societatea literară „Petru Maior” din Budapesta ,
5
părintele Niki, cum îi spuneau cunoscuții, a lăsat dâre Societatea „Iulia” a studenţilor români din Cluj etc.
adânci și amintiri plăcute pe oriunde a trecut . Înfiinţată într-o vreme când, aşa cum spunea Andrei
39
Bănățean prin obârșie, pr. prof. dr. Nicolae Popovici Bârseanu la jubileul de 50 de ani al Asociaţiunii – „energia
și-a adus contribuția la făurirea statului național unitar naţională îşi caută să-şi afle alt câmp de acţiune, un câmp
român. A fost președintele cercului electoral Gătaia și a mai neted şi mai mănos, câmpul nesfărşit şi veşnic roditor
6
reprezentat localitatea la Marea Adunare Națională de la al culturii” –, Asociaţiunea întruchipa idealurile generaţiei
Alba Iulia. Calitățile morale, intelectuale și organizatorice de la 1848, care a înţeles că lupta va continua în primul rând
l-au recomandat pentru diverse slujiri în Biserică și prin mijloace culturale, solidaritatea şi unitatea culturală
societate: director în Ministerul Cultelor, profesor de fiind importante pentru realizarea unităţii naţionale.
teologie, autor de scrieri teologice, reprezentant al Până în anul 1896, Asociaţiunea, atât prin nume, cât
Eparhiei Aradului la diverse congrese pe teme didactice. şi prin structura organizatorică, îşi desfăşura activitatea
A contribuit activ și la redactarea Statului de organizare și doar în Ardealul istoric, celelalte regiuni locuite de români
funcționare al Bisericii Ortodoxe Române (1935, 1948). aflaţi sub dominaţia maghiară rămânând astfel în afara
Prețuit și iubit de episcopul eparhiot, colaboratori și asociaţiei.
studenți, a rămas până la sfârșitul vieții slujitor al altarului După 1887, când prin activitatea grupului tinerilor
în parohii rurale și ctitor al celei din urmă: Bocșa Română, intraţi în Comitetul Central al Partidului Naţional Român,
Gătaia și Aradul Nou. 1 Dan Berindei, Cultura naţională română modernă,
Prin scrierile sale, patriotismul și iubirea de țară Bucureşti, Edit. Eminescu, 1986, p. 379.
răzbat în fiecare dintre acestea. În predică afirma că 2 Pamfil Matei, Asociaţiunea transilvană pentru
,,Biserica este scutul neamului românesc împotriva literatura română şi cultura poporului român (ASTRA) şi rolul
înstrăinării”, iar în „Memoriul pentru sprijinirea ridicării ei în cultura naţională (1861-1950), Cluj-Napoca, Edit. Dacia,
bisericii” spune: ,,parohia este cel mai puternic factor de 1986, p. 61.
afirmare și consolidare națională și religioasă”. 3 Ibidem.
4 Direcţia Judeţeană Sibiu a Arhivelor Naţionale (în
continuare D.J.S.A.N.), Fond Astra, dosar 627/1897, f. 1.
38 I. D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente 5 Eugenia Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului
privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, vol. II, Editura sudios român din Monarhia Habsburgică 1860-1918, Cluj-
Mitropoliei Banatului, 1980, p. 1034-1035. Napoca, 1998, p. 80.
39 ***, ,,Moartea unui vrednic slujitor al Domnului”, în 6 „Transilvania”, an. XLII, nr. 4, iulie-august 1911, p.
,,Mitropolia Banatului”, nr. 4-6/1956, p. 114. 325.

Pag. 15