Page 18 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

Ioan Slavici, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, convoace adunarea de constituire a despărţământului
sprijiniţi de Ion Raţiu şi Gheorghe Pop de Băseşti, mişcarea Sânnicolau Mare .
12
naţională devine mult mai dinamică, se intensifică şi Adunarea a fost convocată pentru ziua de 8/20
legăturile Asociaţiunii cu Banatul. În aceste condiţii, septembrie 1898, zi de mare sărbătoare pentru toţi
Asociaţiunea, care avea un rol important în realizarea creştinii ortodocşi (Naşterea Maicii Domnului). Pentru
unor obiective imediate – ce trebuiau să aibă drept corolar cei din Sânnicolau Mare această zi avea o semnificaţie
înfăptuirea marelui deziderat naţional – se hotărăşte să-şi aparte pentru că atunci s-a pus piatra de temelie a unei
extindă activitatea dincolo de graniţele Ardealului istoric. noi biserici ortodoxe” .
13
Acest lucru era posibil şi pentru că în anul 1895 guvernul Manifestările au debutat cu oficierea serviciului
maghiar a cerut modificarea statutelor şi eliminarea din titlul religios de către protopopul Paul Miulescu din Comloşu
Asociaţiunii a cuvântului „transilvan”, considerându-l ca o Mare, însoţit de preoţii George Bălan, Svetoniu Petrovici,
expresie a protestului faţă de unirea forţată a Transilvaniei Demetriu Blaga, Petru Pascu, Ioan Popovici şi Ioan
cu Ungaria. 7 Hălmăgean, răspunsurile liturgice fiind date de corul
Noul titlu nu mai limita geografic extinderea elevilor condus de învăţătorii Antoniu Minişan şi Atanasiel
organizatorică a Asociaţiunii, iar conducerea ei hotărăşte Lipovan. Printre sutele de credincioşi din Sânnicolau
să profite de acest prilej, stabilind ca următoarea adunare Mare şi localităţile învecinate se aflau şi învăţătorii: Iuliu
generală să aibă loc la Lugoj în 27-28 august 1896 . Vuia, Ioachim Muntean, Petru Băran, Mihai Stanciu,
8
După adunarea de la Lugoj urmează o perioadă Iuliu Treţa, Ioan Popa, Aureliu Micloşi, Simeon Andon,
9
de tatonare, fără însă a se întreprinde nimic concret în Panaiot Boierescu şi Ioan Filip . Corespondentul gazetei
14
plan organizatoric. Nu se puteau înfiinţa despărţăminte timișorene „Controla” consemna: „Impunătoare şi măreaţă
pe teritoriul Banatului, deoarece guvernul maghiar nu a fost această manifestaţiune religioasă”, cum „n-a mai
aprobase încă noile statute ale Asociaţiunii. O va face văzut Sân-Miclăuşul-Mare” .
15
doar la 16 august 1897 , iar punerea lor în aplicare După masa de prânz, în „sala cea mare a casei oraşului”
10
o va hotărî Adunarea Generală de la Mediaş (27-28 s-a desfăşurat adunarea de constituire a despărţământului
august 1897). Potrivit noilor statute, prin renunţarea la Sânnicolau Mare. Adunarea a fost deschisă de avocatul
11
cuvântul „transilvan”, Asociaţiunea va purta numele de Nestor Oprean cu un discurs introductiv, în care a făcut
„Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului elogiul „ASTREI” şi a realizărilor obţinute în plan cultural
român”. Odată cu schimbarea titulaturii, nici forma şi a pledat pentru sprijinirea acestor iniţiative. Învăţătorul
abreviată de „Astra” – folosită în mod neoficial din 1895 – Iuliu Vuia din Comloşu Mare susţine pledoaria lui Nestor
nu se mai putea întrebuinţa. Ea va apare totuşi în publicaţii, Oprean, atrăgând atenţia că doar popoarele receptive
la rubrica de anunţuri privitoare la activitatea Asociaţiunii la progres se pot afirma. Trecându-se la înscrierea de
şi în corespondenţa confidenţială a despărţămintelor. membri, îşi vor anunţa intenţia de a intra în Asociaţiune 38
Nemaifiind doar „transilvană”, Asociaţiunea îşi va de participanţi la adunarea de constituire: Paul Miulescu
putea extinde legal activitatea şi în regiunile vestice ale şi Iuliu Vuia din Comloşu Mare, Teodor Halic, Svetoniu
Transilvaniei: Banat, Crişana şi Maramureş. Petrovici, Traian Stoicănescu, George Funar, Antoniu
La propunerea lui Coriolan Brediceanu, Comitetul Minişan, Dimitrie Petrovici, Atanasie Lipovan etc. din
Central al „ASTREI” l-a desemnat în şedinţa extraordinară Sânnicolau Mare, 12 din Nerău, 5 din Beba Veche, 3
din 8 iulie 1898 st. n., pe avocatul Nestor Oprean să din Igriş şi 2 din Saravale . Adunarea l-a ales director al
16
7 Dumitru Tomoni, Societate, cultură, și politică. despărţământului pe Paul Miulescu, iar în comitetul cercual
„Astra” în Banat (1896-1948), Timișoara, Editura Învierea, pe Nestor Oprean, Traian Stoicănescu, Laurian Luca şi
2009, p. 10 . Ioachim Muntean. Prezentând toate momentele importante
8 D.J.S.A.N., Fond Astra, dosar 325/1896, f. 81. ale adunării, corespondentul gazetei „Tribuna poporului”
9 Dumitru Tomoni, Adunările generale ale Asociaţiunii din Arad îşi încheia cu mult optimism însemnările: „Fie
transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român
„Astra“ în Banat (1896–1948), Timişoara, Edit. Eurostampa, 12 D.J.S.A.N, Fond Astra, Procese verbale ale
2004, p. 35-54. Comitetului Central al Astrei, 1898, f. 53.
10 D.J.S.A.N, Fond Astra, Procese verbale, reg. 68, nr. 13 „Tribuna poporului”, Arad, an. II, nr. 165 din 2/14
470/1897; vezi şi Eugenia Gloderiu, Schimbări survenite în septembrie 1898.
organizarea „Astrei” (1895-1897) în Centenar muzeal orădean, 14 Ibidem, nr. 176 din 19 septembrie/1 octombrie 1898,
Oradea, 1972, p. 372. vezi şi „Controla”, an. IV, nr. 71 din 6 octombrie 1898, st. n.
11 D.J.S.A.N., Fond Astra, Procese verbale, reg. 68, nr. 15 Ibidem.
611/1897; vezi şi „Transilvania”, Partea oficială, an. XXVIII, nr. 16 „Tribuna poporului”, an. II, nr. 176 din 19 septembrie/1
IX-X, noiembrie-decembrie 1897, p. 109. octombrie 1898.

Pag. 16