Page 14 - Morisena15_19
P. 14
MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019
necontenit în cursul veacurilor până în ziua de azi. În această accentuat în defavorul organizației mitropolitane, deși
evoluție, aproape bimilenară, Biserica, în ce privește organizația mitropolitană este mult mai veche decât cea
organizația sa, s-a acomodat deosebitelor împrejurări de patriarhală, nu numai la noi, ci și în toate Bisericile creștine .
19
timp și de loc, precum și de condițiile sociale, între care Coordonatele propuse de Nicolae Popovici sunt:
a ființat, veghind însă ca în această acomodare să nu se reprezentarea constituțională a clericilor și laicilor în
calce principiile sale fundamentale de organizare. Prin organele legislative și executive ale Bisericii care au un
urmare normele privitoare la organizația bisericească se caracter consultativ, ierarhul fiind responsabil prin canoane
pot modifica potrivit evoluției vieții bisericești și potrivit de bunul mers al vieții bisericești eparhiale, clericii având
împrejurărilor de timp și de loc . obligații dar și drepturi. În fața centralismului bisericesc,
17
Canoanele țin așadar de aspectul dinamic al Tradiției, autorul propune autonomia eparhiei față de Patriarhie.
ele comentează, reglementează și detaliază aspecte ce țin de O problemă practică de drept bisericesc a constituit-o
conduita creștinilor din epoca primară. În cursul timpului disciplina clerului. Aici canonistul dă soluții unor probleme
Biserica a trebuit să răspundă prin noi reglementări juridice. ivite în viața bisericească: căsătoriile mixte , trecerile
20
Este ceea ce se întâmplă și cu acest nou statut. religioase , recăsătoria preoților văduvi , impedimentele
21
22
Pr. prof. Nicolae Popovici, pe linia canonică la hirotonie dar și chestiuni ce privesc administrația
23
șaguniană, tradițională Ardealului, vorbește de principiul parohială: adunarea și consiliul parohial .
24
reprezentativ democratic pe bază electivă introdus în Prin intermediul revistei eparhiale, profesorul
constituirea organelor legislative și executive (adunarea arădean popularizează ,,Regulamentul de procedură
parohială, protopopească, eparhială și Congresul Național a instanțelor disciplinare și judecătorești ale Bisericii
Bisericeasc). Tot prin alegere se constituie și organele Ortodoxe Române” (1926). Potrivit acestui regulament,
executive sub forma consiliilor (parohiale, protopopești, preotul are câteva lucruri care îi sunt interzise, iar altele care
eparhiale, central). trebuie să le profeseze. Chiar și de la preotul din ultimul
A doua problemă este cea a puterii episcopale. sat, pe lângă cunoașterea temeinică a tot ceea ce ține de
Pentru a lămuri acest aspect, autorul opiniilor face paralelă slujba sa, deci pe lângă știință, se cer: viață neprihănită,
între rege și episcop. Capul statului, deși este autoritatea înfrânare, dreptate, caritate, evlavie adevărată și viață
supremă în stat și are atribuții din toate cele trei ramuri muncitoare. Fără aceste virtuți preotul nu poate avea
ale puterii de stat, totuși nu poate exercita niciun act fără autoritatea pe care o pretinde poziția sa din organismul
contrasemnare, deci fără consimțământul unui ministru bisericesc și activitatea sa din parohie nu se poate numi
și ca atare este iresponsabil, adică nu poate fi tras la pastorație .
25
răspundere de către niciun organ al statului. Episcopul În alcătuirea listelor adunării parohiale se cer câteva
însă – conform canoanelor – este responsabil pentru toate condiții minimale:
actele sale nu numai înaintea lui Dumnezeu, ci și înaintea a). care nu trăiesc în căsătorie lipsită de
autorităților superioare bisericești și prin urmare trebuie să binecuvântarea Bisericii (concubini);
aibă și dreptul de a hotărî, iar corporațiunile de pe lângă b). care cercetează regulat slujbele dumnezeiești,
el au numai rolul de organe consultative. În acest punct fără să absenteze în trei duminici consecutive;
deci principiul constituțional diferă de cel canonic. Așadar, c). care se împărtășesc cu Sf. Taine măcar o dată pe an;
adunarea eparhială nu poate aduce nicio hotărâre care să d). care n-au fost condamnați de forurile bisericești
intre în vigoare contra voinței episcopului . sau civile prin sentințe rămase definitive pentru ucidere,
18
O notă aparte a propunerilor prof. Popovici o 19 Nicolae Popovici, ,,art. cit.…”, p. 342.
constituie dorința de a se afirma în viața Bisericii organizația 20 Nicolae Popovici, ,,Primejdia căsătoriilor mixte”, în
mitropolitană ca cea mai veche formă de conducere a ei: ,,Biserica și Școala”, nr. 43/1934, p. 1-2.
Dar subsemnatul vede menținerea acestor corporațiuni 21 Nicolae Popovici, ,,Trecerile religioase”, în ,,Biserica
mitropolitane și prin altă prismă. Organizația actuală a și Școala”, nr. 29/1947, p. 214.
Bisericii noastre se caracterizează printr-un centralism 22 Nicolae Popovici, ,,Recăsătoria preoților văduvi” în
,,Biserica și Școala”, nr. 34/1947, p. 246-248; nr. 35-36/1947,
17 Nicolae Popovici, ,,Opinii asupra Proiectului de p. 254-255; nr. 37-38/1947, p. 263-264; nr. 40/1947, p. 281; nr.
modificare a Legii și Statutului pentru organizarea Bisericii 41/1947, p. 289.
Ortodoxe Române”, în ,,Revista Teologică”, nr. 7-10/1936, p. 23 Presviterul B, ,,Hirotonia, impediment la căsătorie”,
316. (Se va prescurta în continuare ,,Opinii asupra Proiectului de în ,,Biserica și Școala”, nr. 51/1947, p, 251-253.
modificare a Legii și Statutului pentru organizarea Bisericii…”). 24 Nicolae Popovici, ,,În preajma restaurării Cor-
18 Nicolae Popovici, ,,Opinii asupra Proectului de porațiunilor bisericești”, în ,,Biserica și Școala”, nr. 45/1943, p. 2.
modificare a Legii și Statutului pentru organizarea Bisericii…”, 25 Nicolae Popovici, ,,Importanța disciplinei clerului”, în
p. 322. ,,Biserica și Școala”, nr. 18/1928, p. 2.
Pag. 12