Page 9 - Morisena15_19
P. 9

Revistă de cultură istorică



                        Prof. Daniela Curelea                 auspiciile principelui Cuza și a dublei sale alegeri de la

                                 (Sibiu)                      Iași și București în decursul lunii ianuarie 1859.
                                                                   Îndată  ce  a  trecut  la  exercitarea  noii  sale  funcții,
                                                                                              2
             Un reprezentant clerical al                      preluată  de  la  curatura  provizorie   exercitată  de  către
                                                              ieromonahul Meletie, egumen la Clocociov, și arhimandritul
             elitei pașoptiste în serviciul                   Daniil, egumen al mănăstirii Jitia, Radu Șapcă a procedat
                                                              la  întocmirea  inventarului  și  a  proprietăților  mânăstirii
         administrației cultural-religioase                   (moșii întinse în număr de 5, vii în număr de 2, o moară
                                                              și  o  pădure  mare),  respectiv  a  realizat.  Deși  aflată  pe
                din România în vremea                         o  întindere  considerabilă,  construcția  propriu-zisă  a
                                                              mănăstirii se făcuse în interiorul unei păduri pe o suprafață
                     principelui Cuza                         de  peste  650  ha,  mănăstirea  de  la  Hotărani  n-a  fost
                                                              niciodată un lăcaș de cult bogat. Ctitorie a marelui vornic
                                                              Mitrea , cu hramul de Sfinții Voievozi, numele mănăstirii
                                                                    3
              În  contextul  emiterii  și  al  aplicării  legii  de  secu-  pare-se că provine de la cele patru moșii boierești care
        larizare a averilor mănăstirești emisă de guvernul prezidat   învecinau  la  sud  proprietățile  așezământului  religios,
        de Mihail Kogălniceanu, având ca scop declarat trecerea   adică linia dreaptă folosită la trasarea și hotărnicirea unor
        proprietăților și a averilor anumitor Biserici și mănăstiri în   proprietăți de boieri . Închinată de către domnitorul Radu
                                                                               4
        proprietatea României, tocmai pentru a spori avuția țării,   Mihnea (1601-1602; 1611-1616; 1620-1623) uneia dintre
        anumite  schituri  și  mănăstiri  au  devenit  biserici  de  mir.   mănăstirile (Dionisiu) de la Muntele Athos, a încăput fără
        Instituirea unui impozit de 10 procente asupra veniturilor   îndoială pe mână călugărilor greci, lacomi și dezinteresați
        eccleziastice a avut drept efect o serie întreagă de proteste   de îngrijirea sa reală.
        ale  mitropolitului  Moldovei,  Sofronie  Miclescu.  Totuși,   Statele  de  salarii  ale  așezământului  religios  și
        guvernul a aplicat măsurile sale de laicizare și modernizare   celor ce existau în acesta relevă că personalul mănăstirii
        a statului și instituțiilor sale, incluziv a bisericii, în pofida   aflat  acolo  de  către  Radu  Șapcă  era  puțin  numeros,  iar
        protestelor  clerului,  prin  adoptarea  legii  agrare  în  17   viața  monahală  nu  mai  exista  efectiv,  deoarece  în  afară
        decembrie  1863.  În  total,  au  fost  preluate  de  la  biserici   de egumenul acesteia în mănăstire mai viețuia un singur
        aproximativ  25%  din  suprafața  agricolă  și  forestieră  a   călugăr,  dar  și  doi  frați,  un  diacon,  doi  cântăreți,  (unul
        Țării Românești și a Moldovei. (a României mici, unită   dintre aceștia, pe numele său Niță Florea, a fost și primul
        sub autoritate principelui Cuza la 1859).             învățător al satului până în 1870) un paraclisier, un secretar,
              În  acest  context,  tocmai  pentru  a  fi  prevenite   un bucătar, un rândaș, doi feciori de treabă, o spălătoreasă
        rapturile de ultimă oră, guvernul României, prin Ministerul   și un văcar . În dreptul lor era notată suma salarială pe care
                                                                       5
        Instrucțiunii și Cultelor, a trecut la înlocuirea egumenilor   trebuiau să o primească. De exemplu, în dreptul preotului
        greci  cu  preoți  și  clerici  români,  chiar  anterior  aplicării   Radu  Șapcă  era  trecută  suma  de  422,11  lei  pentru  luna
        acesteia . Planul acesta făcea parte, inevitabil, dintr-o bine   noiembrie, respectiv de 666, 26 lei pe luna decembrie.
               1
        gândită tactică a noii domnii. Măsura fiind obligatorie în   În cuprinsul construcțiilor și dependințelor mănăs-
        condițiile în  care  egumenii și  arhimandriții greci numiți   tirii, preotul Radu Șapcă a mai găsit: un car, o sanie legată
        în  funcțiile  de  conducere  ale  diferitelor  mănăstiri  de
        superiorii  lor  de  la  Locurile  Sfinte  erau  loiali  acestora   2 Gherasim Cristea, Preotul Radu Șapcă. Omul și epoca
        și nu noii domnii a principelui Alexandru Ioan Cuza. În   sa, p. 221-222.
                                                                   3 Mitrea  din  Hotărani  a  fost  mare  vornic  în  Țara
        aceste condiții, preotul Radu Șapcă (și numeroși alți preoți   Românească între 1578-1594. Sub domnia lui Mihai Viteazul, a
        români)  era numit încă de pe data de 12 noiembrie 1863   făcut parte din delegația de 12 boieri care au încheiat Tratatul de
        în calitate de curator și administrator al Mănăstirii de la  la 20 mai 1595 la Alba Iulia cu principele Sigismund Báthory,
        Hotărani. El se găsea așadar din nou în evenimentele vieții  care  viza  diminuarea  puterii  domnitorului.  A  fost  judecat  și
        social-politice și cultural-religioase, care se succedau cu  condamnat  la  moarte,  pentru  hiclenie  (trădare)  din  dispoziția
        repeziciune,  deoarece  debutau  acum  alte  vremuri  sub  domnitorului Mihai Viteazul.
                                                                   4 Emil Păsculescu-Orlea, Câteva lămuriri cu privire la
              1  Gherasim  Cristea  Piteșteanul,  Preotul  Radu  Șapcă.  Popa Șapcă, în Mitropolia Olteniei, Craiova, nr. 10-12, 1971, p.
        Omul și epoca sa, Tipografia Institutului Biblic și de Misiune  773; Gherasim Cristea, op. cit., p. 223.
        al Bisericii Ortodoxe Române, Râmnicu Vâlcea, 1978, p. 93;   5 Gherasim Cristea, Un pașoptist de seamă. Preotul Radu
        Arhivele Naționale Istorice Centrale ale Statului, (în continuare  Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-
        se va prescurta A.N.I.C.), Fond Secția-Administrativă, București,  Vâlcea, 1988, p. 226. (potrivit statului existau la Hotărani un
        Dosarul nr. 1351/1863, f. 6.                          număr de 15 oameni cu diferite atribuțiuni).


                                                                                                           Pag. 7
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14