Page 8 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

1948 a fost profesor de istorie bisericească şi patrologie toată Ţara Banatului, Timişoara, 1956, 44 p. (Extras din
la Academia Teologică din Caransebeş. În anul 1948, s-a „Mitropolia Banatului”, an VI, nr. 1-3, Timişoara, 1956, p.
mutat în Timişoara, aici lucrând la Mitropolia Banatului. 64-89); Districtele valahice bănăţene. Cinci sute de ani de
Începând cu anul 1949 şi până în 1950, a fost consilier la confirmarea autonomiei lor, în „Mitropolia Banatului”, an
cultural la Arhiepiscopia Timişoara, iar apoi vicar eparhial VII, nr. 10-12, Timişoara, 1957, p. 79-119 şi an VIII, nr. 1-3,
al acesteia timp de aproape două decenii (1950-1968). A fost Timişoara, 1958, p. 84-89; Contribuţii la trecutul Mitropoliei
distins cu înalta demnitate bisericească de iconom stavrofor Morisenei şi Timişorii, în „Mitropolia Banatului”, an VIII,
şi a primit „Crucea Patriarhală”. În activitatea laică a fost nr. 7-8, Timişoara, 1958, p. 137-156; Vechile antimise din
membru în Secţia de istorie a Regionalei Astrei Bănăţene bisericile Arhiepiscopiei Timişoarei şi a Caransebeşului, în
şi în Secţia de istorie a Institutului Social Banat-Crişana „Mitropolia Banatului”, an XVII, nr. 4-6, Timişoara, 1967,
din Timişoara. Gheorghe Cotoşman a fost unul dintre cei p. 263-289; Bazilica romană cu baptisteriu din Morisena,
mai prolifici cercetători bănăţeni din perioada 1935-1975, în „Biserica Ortodoxă Română”, an LXXXVI, nr. 3-5,
dedicat investigaţiilor trecutului acestei provincii, excelând Bucureşti, 1968, p. 469-485; Geneza arianismului. Puncte
în punerea în lumină a istoriei Bisericii, dar contribuind şi la de sprijin pentru arianism în teologia creştină anterioară,
relevarea unor aspecte însemnate ale Evului Mediu din acest în „Anuarul Academiei Teologice ortodoxe române din
ţinut românesc, completând şi el lungul şir al istoricilor care Caransebeş”, 1919-1939, p. 105-227 (şi extras 123 p.);
s-au aplecat asupra districtelor româneşti de aici. Încă nu Inscripţii şi însemnări din bisericile Mitropoliei Banatului,
s-a efectuat un studiu critic privind cercetările istorice ale Timişoara, 1964. Referinţe: „Anuarul Academiei Teologice
lui Gheorghe Cotoşman, nefiind, astfel, pus la locul care i ortodoxe române din Caransebeş”, 1919-1939, p. 281-283;
se cuvine, în istoriografia românească în general, şi în cea Enciclopedia istoriografiei româneşti, Bucureşti, 1978,
bănăţeană în special. S-ar impune să se editeze, într-o ediţie p. 111; Necrolog, în „Mitropolia Banatului”, an. XXVII,
critică, partea cea mai reprezentativă a operei sale istorice. nr. 7-9, Timişoara, 1977, p. 609; Prot. dr. Marcu Bănescu,
El s-a stins din viaţă la 12 ianuarie 1977, în Timișoara. Prot. iconom. stavrofor Gheorghe Cotoşman (1904-1977),
Opera (selectiv): Din trecutul Banatului. Studiu introductiv în „Mitropolia Banatului”, an XXXVI, Timişoara, 1986, p.
de istorie naţional-bisericească, Timişoara, 1934, 132 p.; 87-89; Preot prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul
Comuna şi bisericile din Sânnicolaul Mare, Timişoara, teologilor români, Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996;
1934, 114 p.; Comuna şi bisericile din Sânnicolaul Mare Gheorghe Luchescu, Din galeria personalităţilor timişene,
şi Lunga, Timişoara, 1934, 146 p.; Comuna şi bisericile Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1996; Ioan Olărescu,
Giridava – Morisena – Cenad, Timişoara, 1935, 105 p.; Comloşu Mare şi Lunga. Repere istorice. Oameni care au
Comuna şi bisericile din Nerău, Timişoara, 1935, 73 p.; fost, Editura Eurostampa, Timişoara, 2001, p. 149-152;
Comuna şi bisericile din Pesac, Timişoara, 1936, 94 p; Tiberiu Ciobanu, Aniversări 105. Gheorghe Cotoșman
Restaurarea Episcopiei Timişorii – Testamentul lui Şaguna (1904-1977), în „Columna 2000”, Anul X, nr. 39-40
– Visul bănăţenilor, Timişoara, 1935, 96 p.; Bănăţenii şi (iulie-decembrie), Editura Eurostampa, Timișoara, 2009,
Episcopia Timişorii, Caransebeş, 1938, 388 p.; Episcopia p. 96-97; Idem, Gheorghe Cotoșman, în Istoriografia
Caransebeşului până în pragul secolului al XIX-lea, românească din perioada 1918-1948 referitoare la Evul
Caransebeş, 1941, 202 p. (Teză de doctorat); Autohtonia Mediu bănățean, Editura Eurostampa, Timișoara, 2009,
românilor în Banat pe baza toponimiei, Caransebeş, 1946, p. 147-156, 321-324; Idem, Gheorghe Cotoșman (1904-
58 p.; Vechimea organizaţiei naţional-bisericeşti la românii 1977), în Cărturari români cu preocupări referitoare la
bănăţeni, în „Revista de istorie şi bisericească”, nr. 1, Craiova, istoria medievală a Banatului. Cuprinderi biobibliografice,
aprilie-iunie 1943, p. 87-95; Privilegiile românilor în cadrul Editura Eurostampa, Timișoara, 2010, p. 135-139, 185-186;
districtelor valahe bănăţene, în „Revista Institutului Social Idem, Gheorghe Cotoșman, în Istoriografia românească din
Banat-Crişana”, anul XII, Timişoara, septembrie-decembrie secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea
1944, p. 24-41; Contribuţii la istoria Banatului Timişoarei referitoare la Banatul medieval, vol. II, Editura Eurostampa,
şi Severinului I. Problema continuităţii Episcopiei 2010, p. 5-12, 274-277; Idem, Aniversări 110. Gheorghe
Mehadiei, Craiova, 1943, 78 p.; Biserica românească din Cotoșman (1904-1977), în „Columna 2000”, Anul XV, nr.
Banat înainte de venirea ungurilor în Europa, în „Altarul 59-60 (iulie-decembrie), Editura Eurostampa, Timișoara,
Banatului”, nr. 7-8, Timişoara, 1946; Principele Budilă 2014, 76-77 (Tiberiu Ciobanu, Gheorghe Cotoșman [1904-
şi comoara de la Sânnicolaul Mare. Contribuţii la istoria 1977], în Anexă la lucrarea Istoriografia românească din
Banatului şi a bisericii bănăţene în sec. al XI-lea, în „Foaia secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea
diecezană”, nr. 14-15 şi următoarele, Caransebeş, 1948; referitoare la Banatul medieval, vol. II, Editura Eurostampa,
Viaţa Sfântului Iosif cel Nou Mitropolitul Timişoarei şi a Timișoara, 2010, p. 274-277).

Pag. 6