Page 3 - Morisena15_19
P. 3

Revistă de cultură istorică



                      Dr. Tiberiu Ciobanu                     folosind în special opera lui August Treboniu Laurian  (Istoria
                                                                                                          5
                           (Timișoara)                        românilor, Bucureşti, 1862, p. 183) că, în timpul lui Glad, ungurii
                                                              au supus Timişoara, dar n-au populat-o cu maghiari şi nici nu
                                                              au guvernat-o, ci au ţinut-o în vasalitate tributară. Bazându-se
           Istoria medievală a Banatului                      pe o bogată bibliografie, Gheorghe Cotoşman se străduieşte să
                                                                                                              6
                 reflectată în opera lui                      prezinte „dovezi despre naţionalitatea principelui Claudiu  şi
                                                              despre continuitatea elementului geto-daco-roman în Dacia” .
                                                                                                                7
                  Gheorghe Cotoșman                           Aceeaşi râvnă depune autorul scriind despre „principele Ahtum
                                                              şi autonomia Banatului, despre luptele acestuia cu ungurii şi
                                                              despre subjugarea acestei provincii de către regele Ştefan cel
              În anul 1934, tânărul preot Gheorghe Cotoşman  – pe  Sfânt” , care apoi „înfiinţează pe ruinele Episcopiei ortodoxe
                                                                   8
                                                      1
        atunci activând în Jimbolia – a debutat editorial concomitent  române din Cenad o Episcopie romano-catolică” . Dovedindu-
                                                                                                     9
        cu  mai  multe  lucrări,  și  anume  Comuna  şi  bisericile  din  se un bun cunoscător al istoriei Bisericii din Banat, autorul
        Sânnicolau Mare (Timişoara, 1934, 114 pagini), Comuna şi  scrie  despre  „soarta  parohiilor,  bisericilor  şi  mănăstirilor
        bisericile din Comloşu Mare şi Lunga (Timişoara, 1934, 146  româneşti  după  apunerea  episcopiei  din  Mureşana” ,  apoi
                                                                                                           10
        pagini) şi Din trecutul Banatului. Studiu introductiv de istorie  despre „catolicism – ca armă de maghiarizare în mâna regilor
                                                                      11
        naţional-bisericească (Timişoara, 1934, 132 pagini), aceasta   maghiari” , subliniind că nobilii români trecuţi la catolicism îşi
        din urmă beneficiind de un elogios Cuvânt de binecuvântare   pierd naţionalitatea, iar cei rămaşi credincioşi legii strămoşeşti
        din partea Prea Sfinţitului episcop Grigore  al Aradului.  trec în rândurile ţăranilor.
                                           2
              De  fapt,  ultima  lucrare  era  concepută  de  Gheorghe   a fost canonizat în 1083 ca sfânt al Bisericii Catolice, iar în
        Cotoşman  ca  fiind  un  „studiu  introductiv  de  istorie”  a  anul  2000  și  de  Biserica  Ortodoxă  a  Constantinopolelui],
        Banatului, acesta constituindu-se în preliminarii la monografiile  acesta  a  fost  principe  [din  997],  apoi  [din  anul  1000]  rege
        localităţilor din zona Sânnicolaului Mare. Pe ultima copertă  al  ungurilor,  el  domnind  până  în  1038  și  fiind,  practic,
        a lucrării Din trecutul Banatului se anunţa că sunt sub tipar  primul  suveran  creștin  al  maghiarilor  [Ibidem,  p.  564;
        monografiile localităţilor Saravale, Igriş, Beba-Veche, Valcani,  ro.wikipedia.org/wiki/Ștefan_I_al_Ungariei])  îi  poruncește
        Nerău şi Pesac; acestea au apărut în anii 1935-1936. În acest   lui Chanadinus (un bănățean ce fusese un însemnat comandant
        studiu, după incursiuni în istoria antică a Banatului, autorul   militar din armata lui Ahtum) să preia puterea în voievodatul
        abordează  aspecte  ale  Evului  Mediu  timpuriu  al  acestei   bănățean. Inițial, Ahtum câștigă o primă bătălie ce s-a derulat
        provincii,  îndeosebi  cele  legate  de  confruntările  ducatului   lângă  Beba  Veche  de  astăzi  (localitate  aflată  în  prezent  pe
        lui Glad  şi apoi al lui Ahtum  cu ungurii. Cotoşman susţine,   teritoriul  județului Timiș),  dar  va  muri  în  cele  din  urmă  în
                                 4
               3
                                                              timpul  unei  sângeroase  confruntări  armate  desfășurate  la
              1 De la a cărui naștere se vor împlini în acest an (mai  Tomnatic  (jud.  Timiș),  pe  care  adversarii  săi  o  vor  câștiga
        exact  pe  5  septembrie)  115  ani.  Date  biobibliografice  despre  după ce vor suferi grele pierderi. Sub pretextul de a pune capăt
        Gheorghe Cotoșman vezi la finalul studiului de față.  unui  război  civil  izbucnit  între  pretendenții  la  conducerea
              2 Grigore Gh. Comşa (1889-1935), membru de onoare al  Ducatului „Morisenei” (așa cum era denumit, în jurul anului
        Academiei Române.                                     1000, teritoriul de la râul Criș până la hotarul Transilvaniei și
              3 Voievod  (duce)  român  care  a  condus  o  puternică  până la Vidin [oraș aflat pe malul sudic al Dunării, în nord-
        formațiune prestatală medievală românească timpurie, localizată  vestul Bulgariei] și Cetatea Severinului [aflată pe malul nordic
        pe teritoriul Banatului istoric (spațiul cuprins între Tisa, Mureș,  al Dunării, astăzi numindu-se Drobeta-Turnu Severin și fiind
        Dunăre și Carpați). Glad a domnit între 927-955, reședința sa  municipiu de reședință al județului Mehedinți din sud-vestul
        principală fiind cetatea Morisena sau Maresiana (astăzi comuna  României]), regele maghiar va ocupa Banatul (ro.wikipedia.
        Cenad din județul Timiș), de pe malul Mureșului (ro.wikipedia.  org/wiki/Ahtum).
        org/wiki/Glad).                                            5  Pe numele său real Augustin Trifan, acesta a fost un
              4  Voievod  (duce)  român  care  a  condus,  între  1000-  filolog, istoric, publicist și om politic român care a trăit între 1810-
        1030, o puternică formațiune statală românească medievală  1881 și a fost unul dintre conducătorii Revoluției de la 1848 din
        timpurie,  localizată  pe  teritoriul  Banatului  istoric  (spațiul  Transilvania (ro.wikipedia.org/wiki/August_Treboniu_Laurian).
        cuprins  între  Tisa,  Mureș,  Dunăre  și  Carpați  [acum,  însă,   6 Este vorba despre amintitul Chanadinus.
        voievodatul  bănățean  întinzându-se  și  la  nord  de  Mureș,  el   7 Gheorghe  Cotoşman,  Din  trecutul  Banatului.  Studiu
        cuprinzând între hotarele sale și o parte din sudul Crișanei]),  introductiv  de  istorie  naţional-bisericească.  Cartea  I  cu  o
        având ca reședință cetatea Morisena sau Maresiana. Prin anul  prefaţă de Prea Sfinţia Sa Dr. Grigore Gh. Comşa, Episcopul
        1030, profitând de faptul că protectorul lui Ahtum, împăratul  Aradului, Timişoara, 1934, p. 34.
        bizantin,  Romanos  al  III-lea  Argyros  (1028-1034  [Istoria   8 Ibidem, p. 57-64.
        lumii  în  date,  Editura  Enciclopedică  Română,  București,   9 Ibidem, p. 68.
        1972,  p.  554]),  era  ocupat  cu  războaiele  din  Asia  Mică,   10 Ibidem, p. 72-73.
        Ștefan I, regele Ungariei (supranumit „cel Sfânt” [deoarece   11 Ibidem, p. 74-75.


                                                                                                           Pag. 1
   1   2   3   4   5   6   7   8