Page 10 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

în fier, o trăsură nouă pe arcuri și o căruță nemțească, la În ceea ce privește desemnarea preotului Radu
care se adăuga șeptelul așezământului, porci, cai, vite grele, Șapcă în calitate de curator, apoi curator civil, respectiv,
bivoli. La ancheta desfășurată în decursul lunii iulie 1863, superior mai apoi la mănăstirea Brâncoveni merită
9
fostul stareț grec al Mănăstirii de la Hotărani, pe nume Nifon evidențiată titulatura de curator, respectiv este de
Dichiofilaxul, numit în august 1861, recunoștea, printre surprins faptul că numirile sale erau făcute prin decrete
altele, faptul că: a trimis la Sfetagora, toate documentele, semnate de însuși principele României și contrasemnate
condicile și planurile moșiilor ce țin de această mânăstire. de ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, ceea
După cererea ce mi-a făcut-o părintele de la Sfetagora, ce semnifică că posturile pe care preotul le-a ocupat
celelalte hârtii și zapise care socotindu-le netrebuincioase erau funcții administrativ-religioase-civile, nu de
le-am rupt și lepădat , respectiv că nu s-a străduit prea conducere spirituală și religioasă, el nefiind nici stareț,
6
mult pentru repararea și îngrijirea așezământului religios . nici arhimandrit, nici egumen, deci nefăcând parte din
7
Era clar pentru cercetătorul acestor fapte (Ministerul cinul monahal, numirea sa făcându-se ierarhic, pentru
Instrucțiunii Publice și al Cultelor, condus în acea epocă meritele sale și pentru corectitudinea de care a dat
de către eruditul om de litere Dimitrie Bolintineanu) de ce dovadă. Pentru destoinicia cu care știa să-și onoreze
anume a fost necesară înlocuirea egumenilor greci, deloc superiorii, să-și îndeplinească cu eficiență atribuțiunile,
loiali României, ci mai marilor lor (arhierei ai Bisericii să se facă înțeles și iubit, a fost avansat ca superior al
greco-orientale). De altfel se poate constata, din simpla mânăstirii din Brâncoveni.
citire a datelor de mai sus, reaua credință a preoților greci
și faptul că aceștia cu bună știință distrugeau înscrisuri Funcții administrativ-religioase:
oficiale, tocmai pentru a nu da o socoteală corectă despre – Năstavnic la Mănăstirea Sadova – 1848;
avuțiile pe care le dețineau. – Curator la Mânăstirea Hotărani – 1863-1864;
La Mănăstirea din Hotărani, preotul Radu Șapcă a – Curator civil la Mănăstirea Cozia – 1864-1867;
procedat la salvarea și conservarea a ceea ce se mai putea – Superior la Mănăstirea Brâncoveni 1867-1876.
din averea risipită și înstrăinată de fostul egumen grec.
După ce a pus ordine în administrarea treburilor mănăstirii, Bibliografie:
este promovat în calitate de curator și administrator civil la
Mănăstirea Cozia – ctitoria lui vodă Mircea cel Bătrân –, a). Documente inedite
prin înaltul decret princiar al lui Alexandru Ioan Cuza nr. Arhivele Naționale Centrale, București, Fond
509 din 4 mai 1864, ca urmare a propunerii Ministerului Ministerul Instrucției Publice și Cultelor.
Cultelor și Instrucțiunii Publice și tansmisă preotului Direcția Județeană Olt a Arhivelor Naționale ale
Radu Șapcă sub adresa nr. 13676, respectiv a raportului Statului, Slatina, Fond Subocârmuirea plășii Bălți și
cu nr. 13080 din 29 aprilie 1864 ,, ...Măria sa Domnul Primăria comuniei Brâncoveni.
stăpânitor ... în urma recomandației făcută de subscrisul, Direcția Județeană Vâlcea a Arhivelor Naționale
prin raportul cu nr. 13080, binevoind a vă întări prin ale Stastului, Râmnicu Vâlcea, Fond Prefectura Județului
Domnească ordonanță în funcțiunea de curator civil al Vâlcea.
mănăstirii Cozia ...”. Această numire a lui Radu Șapcă la b). Documente editate
8
Cozia venea după destituirea vechiului curator grec Ipolit Cristea Gherasim, Piteșteanul, (1978), Preotul Radu
Arhimandritul, ca urmare a constatării de către Ministerul Șapcă. Omul și epoca sa.
Cultelor și Instrucțiunii Publice a dispariției unei sume de Gherasim Cristea, (1988) Un pașoptist de seamă.
3.000 galbeni din dota mănăstirii, pe care vechiul curator Preotul Radu Șapcă, Editura Episcopiei Râmnicului și
pretindea că suma îi fusese furată de niște tâlhari. Argeșului, Râmnicu-Vâlcea.
6 Gherasim Cristea Piteșteanul, Preotul Radu Șapcă. c). Reviste și publicații
Omul și epoca sa, Tipografia Institutului Biblic și de Misiune al Mitropolia Olteniei, nr. 10-12, 1971 Craiova, Emil
Bisericii Ortodoxe Române, Râmnicu Vâlcea, 1978, p. 93-94; Păsculescu-Orlea, Câteva lămuriri cu privire la Popa
(Mănăstirea Dionisiu de la Sfetagora din Muntele Athos era tot o Șapcă, în Mitropolia Olteniei, Craiova, nr. 10-12, 1971,
ctitorie românească din vremea domnitorului Neagoe Basarab, p. 773.
ea fiind ridicată între anii 1512-1515, fiind mereu înzestrată cu Mitropolia Olteniei, nr. 11-12, 1957, Craiova,
daruri de domnii Țării Românești și ai Moldovei). Gabriel Cocora, Popa Șapcă, curator la Mănăstirea Cozia,
7 Gherasim Cristea, op. cit., p. 221. în Mitropolia Olteniei, Craiova, nr. 11-12, 1957, p. 759.
8 Gabriel Cocora, Popa Șapcă curator la Mănăstirea
Cozia, în Mitropolia Olteniei, Craiova, nr. 11-12, 1957, p. 759; 9 Preotul Radu Șapcă mai fusese și năstavnic la mănăstirea
Arhivele Naționale Centrale ale Statului, București, Dosarul Sadova în vremea guvernării provizorii al Țării Românești ca
1503/1864, f. 3-4. urmare a declanșării și desfășurării Revoluției pașoptiste.

Pag. 8