Page 21 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

Dr. Mircea Rusnac În 22 decembrie dimineaţa, lucrurile au revenit la
(Reșița) normal, desfăşurându-se de această dată în mod paşnic. În
piaţa centrală se afla acum aproape întreaga populaţie a
Revoluția din decembrie 1989 oraşului. Evenimentele au decurs în linişte şi noua stare de
lucruri a fost instaurată fără alte incidente.
în orașele județului Caraș-Severin Ceva asemănător s-a întâmplat şi la Bocşa,
al treilea oraş al judeţului, unde flacăra revoluţiei a
izbucnit tot în seara lui 21 decembrie 1989. În jurul
După ce, în ediţia specială din 23 decembrie 1989, orei 21, la Întreprinderea de Construcţii Metalice a
a relatat în amănunţime modul în care s-a desfăşurat avut loc un miting împotriva dictaturii lui Ceauşescu.
revoluţia la Reşiţa, în primul său număr „obişnuit” (anul După două ore, muncitorii din toate cele trei schimburi
I, nr. 1, după cum scria pe frontispiciu), ziarul Flamura ale întreprinderii s-au îndreptat către centrul oraşului.
liberă din 25 decembrie făcea o trecere în revistă a Ajungând la Primărie, au cerut portretele lui Ceauşescu,
evenimentelor produse şi în alte oraşe din Caraş-Severin dar nu au primit decât unul. După cum relata ziarului
cu acelaşi prilej. Este vorba de articolul intitulat „În focul reşiţean Tiberiu Marcu, coordonatorul Consiliului
luptei revoluţionare”, care însuma ştirile venite de la Frontului Salvării Naţionale din oraş, aceasta a înfuriat
corespondenţii ziarului din judeţ. demonstranţii şi „elementele retrograde şi provocatori
De la Caransebeş, s-au dedat şi aici la acţiuni iresponsabile, dar au fost
informaţiile au fost tran- opriţi la timp.”
smise de către vicepreşe- În restul judeţului nu au avut loc evenimente
dintele Consiliului orăşe- reprobabile. La Moldova Nouă, conform lui Ion Mărcuţ
nesc al Frontului Salvării Tămaş, din partea Consiliului orăşenesc al F.S.N., nu
Naţionale, Ion Căprioru. s-a tras niciun foc de armă. Acolo primele mitinguri au
El a infirmat cu această fost organizate de minerii de la „Florimunda” şi „Mina
ocazie zvonul care cir- Centrală”, protestând şi ei împotriva lui Ceauşescu.
cula la Reşiţa, potrivit Acestora li s-au adăugat şi muncitorii din celelalte
căruia aeroportul din sectoare ale Întreprinderii miniere şi din restul unităţilor
localitate ar fi fost atacat economico-sociale ale oraşului. Ei cereau alungarea
de „terorişti”. Singurele lui Ceauşescu şi se solidarizau cu populaţia din
focuri de armă fuseseră Timişoara. În oraşul dunărean se scanda: „Timişoara!”,
trase în Caransebeş „Libertate!” şi „Suntem cu Timişoara!” Ziarul scria
numai în ziua de 21 chiar că „demonstraţia paşnică din faţa Primăriei a fost
decembrie, când şi acolo organizată cu sprijinul organelor locale şi a(l) Miliţiei.”
izbucnise revolta împotriva regimului comunist. S-au constituit comitete de cetăţeni şi gărzi patriotice,
În acea zi, muncitorii şi intelectualii de la Combinatul care au asigurat paza obiectivelor principale ale oraşului.
de Prelucrare a Lemnului şi de la Întreprinderea de Nu a avut loc niciun incident.
Construcţii de Maşini organizaseră mitinguri împotriva La fel de paşnice au fost şi demonstraţiile
agresiunii de la Timişoara şi a regimului de teroare impus desfăşurate la Oţelu Roşu şi Băile Herculane. Nici
în ţară de către Nicolae Ceauşescu. Apoi demonstranţii acolo nu s-a produs vreun act de violenţă. În ajunul
s-au deplasat pe străzile oraşului către centru, „cerând Crăciunului, în centrul oraşului Oţelu Roşu a fost
îndepărtarea lui Ceauşescu şi instituirea democraţiei împodobit un pom de iarnă pentru copii şi a avut loc o
adevărate a poporului.” (sic!) slujbă religioasă a Bisericii ortodoxe.
Ajunşi acolo, ei au încercat să elibereze deţi- În acest mod a fost efectuată trecerea de la
nuţii politici aflaţi în arestul Miliţiei. Miliţienii au comunism la democraţie în judeţul Caraş-Severin.
ripostat cu foc împotriva demonstranţilor, lucru Rămân regretabile şi astăzi manifestările violente de la
ce a determinat o escaladare a violenţei din partea Caransebeş şi Bocşa, care cadrau atât de puţin cu climatul
acestora. S-au înregistrat şi câteva victime. Ca reacţie, de civilizaţie la care se raportau mereu bănăţenii. Din
ei s-au dezlănţuit, incendiind sediul Miliţiei, pe cel al păcate, în final s-au înregistrat şi şapte victime şi în plus
Procuraturii şi al Judecătoriei. Au urmat acte de mare au fost şi serioase pagube materiale, clădiri de valoare
violenţă şi vandalism, prin care au fost devastate istorică din Caransebeş fiind lăsate pentru decenii în stare
magazinul universal „Timişul” şi sediul conducerii de paragină. Dar sunt foarte puţine revoluţiile care să nu
administrative a oraşului. lase şi astfel de urme.

Pag. 19