Page 44 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

democratice, ale dreptului și valorile libertății, în condițiile în Regale a României din Orient . De semnalat și faptul că
50
care statul român întregit nu îngrădea pe nimeni, ci din contră, în numele Legiunii Române de Vânători Transilvăneni și
mai sublinia acesta în textul menționat. Alt editorial, semnat Bucovineni au mai fost editate în Vladivostok periodicele
de același E. Bufnea, a fost Cuvinte frumoase despre noi, în Glasul Vremii și Legiunea română din Siberia, între
care locotenentul român prezintă în mod succint evenimentele 1918-1919 .
51
militare din Siberia și confruntările purtate cu Armata Roșie În finalul succintului nostru studiu facem observația că
și partizanii sovietizați din regiune, dar și victorile repurtate și alți români prizonieri în Rusia au editat o serie de periodice,
de Legiunea Română în gările Șeragul din 3 ianuarie 1920, dar ca urmare a alăturării lor Armatei Roșii și în care au activat
respectiv Kuitun în luna următoare a aceluiași an. Printre ca voluntari în urma unor virulente campanii propagandistice
alte informații, periodicul acesta a prezentat documentele care au fost organizate de agenții comuniști în lagărele de
care au condus la formarea în 7 noiembrie 1920 a Asociației prizioneri . Printre aceste publicații menționăm: Gazeta
52
Casa voluntarilor români din Siberia, statutul, programul și țăranilor, care a apărut între 1918-1919 în Siberia. Periodicul
obiectivele sale. Și acest periodic a prezentat actul depunerii amintit a fost editat ca supliment al ziarului Foaia țăranilor,
jurământului față de România și regele său, respectiv publicată anterior în Moscova de un grup de redactori români
ceremonialul desfășurat la Vladivostok în 23 mai 1920. adepți ai noului regim comunist care se instala în Rusia. În
De asemenea, în paginile acestui periodic au fost expus Irkuțk apărea și Libertatea, publicație bilingvă realizată în
motivele prezenței generalului Găvănescu la Vladivostok, dar limbile română și rusă. Redactată de un comitet al secțiunii
și prezentarea inspecției generale pe care acest ofițer, venit de române a Partidului Bolșevic, filiala din Irkuțk, Omsk și
la Tokio ca delegat al principelui moștenitor Carol I a făcut-o Tomsk (Siberia central-sudică), coordonat de cel care semna
Legiunii Române de Vânători Transilvăneni și Bucovineni sub pseudonimul Dickman sau Dic Dicescu, acesta fiind unul
în 19 iulie 1920. Prezentăm în rândurile următoare un extras dintre membrii importanți ai Biroului regional de Propagandă
succint din discursul generalului Găvănescu, susținut în fața din Omsk, structură care activa în subordinea organizatorică
trupei și ofițerilor români: Azi suntem laolaltă toți românii: a Biroului siberian al Comitetului Central al Partidului
moldoveni, munteni, basarabeni, ardeleni, bucovineni. Ne Comunist din Rusia .
53
întâlnim de la Tisa, la Nistru, până la Dunăre și dincolo 50 A se vedea pe larg despre activitatea Misiunii în:
de Dunăre, în care oficialul militar român sintetiza marile Cornel Țucă, Prizonierii români din Armata austro-ungară, p.
momente ale anului 1918 și îndeplinirea speranțelor seculare 252-292. Pițigușul a fost un periodic redactat de Elie Bufnea cu
ale românilor de pe ambele versante ale Munților Carpați . mențiunea extrem de grăitoare: ,,apare când poate”, unele dintre
48
Remarcăm de asemenea, că într-un număr special al numerele acestuia nu au fost deloc datate.
săptămânalului Țara Noastră, editat în 6 februarie 1921, s-a 51 Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri și
reprodus un mesaj important adresat de maiorul Victor G. voluntari români din Primul Război Mondial, p. 226.
Cădere voluntarilor români cu prilejul aniversării zilei de 24 52 Ivan N. Șcerbakov, Voluntarii români în Armata Roşie
ianuarie. Rememorăm un sumar fragment din acesta: Să ne pe frontul de est în 1917-1919, în Analele Institutului de Istorie
legăm de patria noastră scumpă România, iar spre patrie a partidului, tomul V, nr. 5, 1959, p. 49-50; ***, Amintiri. (1917-
trebuie să-și îndrepte fiecare cugetul. Tot în Vladivostok au 1922), ale foștilor voluntari români din Armata Roșie în timpul
mai fost editate și alte periodice românești preum: Monitorul Marii Revoluții din octombrie și al Războiului civil, București,
oficios, care a fost un ziar umoristic, având ca principal editor Editura pentru Literatură Politică, 1957, p. 60, 72, 223-224. A se
și redactor pe sublocotenentul Teodor Stoianovici. Periodicul vedea în acest sens cercetările întreprinse recent asupra acestui
acesta a avut 9 apariții în anul 1919, unele scrise de mână, subiect istoriografic în: Ionel Sigarteu, Legiunea Română de
iar altele au fost dactilografiate. În principal a fost pentru Vânători transilvăneni și bucovineni în războiul civil din Rusia
(1918-1920), în Astra Salvensis, anul III, nr. 6, 2015, p. 61-
voluntari o lectură plăcută, care era citită seara, anterior 72, Idem, Prizonierii transilvăneni și bucovineni din Rusia în
stingerii în vagoanele blindate ,,Mărășești” și ,,Horea” . anul 1918. Voluntari pentru armatele aliate sau angajați pentru
49
Alt periodic important, deși a avut public mai restrâns, gărzile roșii, în Astra Sabesiensis, nr. 4, 2018, Cluj-Napoca,
adresându-se de regulă ofițerilor, a fost Pițigușul. Acesta a Editura Argonaut, 2018, p. 87-88
fost editat cu subtitlul sugestiv intitulat ca foaie confidențială 53 S.J.I.A.N., Colecţia Profesor Victor Cădere, dosar II, f.
a ofițerilor români care activau în cadrul Misiunii Militare 17-18; Corneliu Vaida, Voluntarii români din Rusia, în Douăzeci
de ani de la Unire, (Coord.: Tiron Albani), vol. I, Oradea, 1938,
48 Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri și p. 334-343; Ioan Vlad, Voluntarii transilvăneni și bucovineni,
voluntari români din Primul Război Mondial, p. 225, 255- în Astra, anul 21, nr. 9, 1984, p. 36-40; Marin C. Stănescu,
256. Acest periodic săptămânal este important mai ales din Alexandru Roz, Prizonieri și voluntari români din Primul Război
perspectiva faptului că ne prezintă și detaliază programul Mondial, p. 225. Menționăm, că în scopul salvării prizonierilor
repatrierii voluntarilor români și etapele acestui demers. români originari din Transilvania sau Bucovina, prinși în Rusia
49 Marin C. Stănescu, Alexandru Roz, Prizonieri și în condițiile declanșării și desfășurării războiului civil, acesta s-a
voluntari români din Primul Război Mondial, p. 225. pronunțat pentru evacuarea către porturile vestice ale românilor

Pag. 42