Page 48 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

Mehalei nu a avut loc. De altfel, deputaţii oraşului nici În 1848 în cadrul Plasei Superioare Timişoara este
nu au ajuns în 1792 să pună problema în discuţie, pentru înfiinţată plasa Mehala, care însă a fost desfiinţată spre
că după aprobarea cheltuielilor de război şi a recrutărilor, sfârşitul anului 1849.
Dieta şi-a închis lucrările. Deputaţii orăşeneşti s-au În anul 1850 Mehala devine o comună independentă,
străduit de mai multe ori să rezolve problema. S-au adresat înzestrată împreună cu Ghiroda cu un notar, după ce
fără succes chiar şi regelui. Totul a fost degeaba. Până în deja în 1848 a luat sfârşit dreptul de patronaj al oraşului,
1815 s-au plătit 90.000 florini din preţul de cumpărare şi Timişoara, nemaicontribuind din 1856 la bugetul școlar.
cum această sumă nu putea fi retrocedată, oraşului i-a fost O sursă din anul 1851 ne redă următoarea descriere:
cedat dreptul de uzufruct al moşiei, ipotecate fiind 1.300 Mehala este un sat româno-german cu 3.363 locuitori, între
de iugăre teren arabil şi 8 iugăre de pădure. În 1825 însă care 788 sunt catolici germani şi maghiari, 5 uniţi (greco-
timişorenii au urgentat predarea, dar iar s-au ivit dificultăţi. catolici, n. trad.) şi 2.656 ortodocşi, 43 de evrei şi 152 ţigani.
În 1830 deputatul Josef Klapka a declarat că Mehala este Teritoriul localităţii este plan şi foarte rodnic, în principal
pierdută pentru Timişoara. fiind produs exclusiv grâul. El se întinde pe 8.133 iugăre şi
În 1793 oraşul a construit o nouă clădire pentru 127 stânjeni austrieci pătraţi, din care 843 iugăre locuri de
şcoala ortodocşilor sârbi şi de atunci învăţătorii lor erau casă urbariale, 3.051 iugăre teren arabil, 908 iugăre fâneţe,
obligaţi să predea nu numai în sârbă, ci şi în germană. În 610 iugăre şi 729 stânjeni austrieci pătraţi păşuni, 468
1809 a fost înfiinţată o a doua clasă sârbească. iugăre şi 1.460 stânjeni pătraţi teren liber, apoi 2.751 iugăre
În anul 1794 este menţionat primul învăţător în posesia camerei, din care 1.016 iugăre sunt pădure şi 402
german, Jakob Neisel, căruia i-a urmat în 1796 Leonhard iugăre pârloagă. Tot aici se mai găsesc şi 10 iugăre de sărături
Hetterich. şi 40 de iugăre cu mlaştini. În afara acestora pe teritoriu se
În anul 1798 hotarul avea o suprafaţă de 8.218
iugăre şi 1534 stânjeni austrieci pătraţi . Din aceasta află un turn de pulbere, aşa-numita „Grădină prezidenţială”,
3
reveneau 4.808 iugăre şi 434 stânjeni austrieci pătraţi şi un poligon de tragere al orăşenilor, unde timişorenii au
locuitorilor, 1950 iugăre erau pământ arabil şi pajişti, obiceiul de a face excursii, o fabrică de coloranţi şi una de
1.016 iugăre pădure reveneau marilor proprietari funciari ţigări, precum şi 127 de meseriaşi şi comercianţi.
şi 438 iugăre erau aşa-numite proprietăţi libere. În 1853 sunt înregistraţi 3.375 locuitori, perimetrul
De la începutul secolului avem câteva informaţii teritorial cuprindea 8.046 iugăre, din care 1391 iugăre
privind şcolile germane. În 1805 devine Mathias Haich posesiuni liber disponibile, care se aflau şi ele în posesia
învăţător. În 1807 erau în şcoala germană 30 de copii şi în erariului cameral. Preoţii ortodocşi se numeau: Stefan
1811 este angajat ca învăţător Franz Friedrich. Dragolić, Gabriel Nikolić şi Konstantin Hadschy (n. trad.
Începând din 1805, comitatul impune oraşului Constantin Hagi); institutor german era Anton Sunner
Timişoara o contribuţie insurecţională de 396 fl. şi 14 cr., şi cel român Antoniu Laziciu. În 1854 primar era Kosta
din 1809 de 2.029 fl. Provizor era în 1809 Schumann. Tjinku (n. trad. Costa Tincu) şi notar Lucas Gregus (n.
În anul 1823, când localitatea număra 242 locuitori trad. Luca Greguş).
romano-catolici, la şcoala germană preda un învăţător la În 1861 este reactivată plasa Mehala, care în 1872
40 de elevi. devine plasă centrală. Din 1861 până în 1866 în Mehala
În anul 1828 existau 445 de romano-catolici, 3.228 pretorul plasei era Holdman de Mesko.
ortodocşi, 10 protestanţi şi 46 evrei, în total 3.729 locuitori. În 1865 existau în hotarul aşezării 1 mare
În anul 1832 existau 368 de romano-catolici, 8 proprietar şi 644 mici proprietari funciari, 4.300 iugăre
protestanţi, 3.342 ortodocși şi 76 evrei, în total 3.724 teren arabil, 751 iugăre fâneaţă, 1.337 iugăre păşuni,
locuitori. În hotarul localităţii, al cărei teren era de primă 1.277 iugăre pădure, 56 iugăre vii şi 438 iugăre de teren
calitate şi unde toate cerealele creşteau din belşug, existau nefolosit, în total 8.159 iugăre. Venitul era estimat la
118.418 sesii de pământ. 45.212 fl. C.M şi 23 cr .
4
În 1835 la şcoala germană instruia Anton Lechner În 1869/70 a fost notar Aristid Nikolits. Anterior,
61 de elevi. Mehala primeşte un oficiu poştal. În anii 1869-1877 şeful
În anul 1836 au fost număraţi 570 romano- poştei (dirigintele oficiului poştal) era Emmerich Angyal,
catolici, 2.889 ortodocşi, 7 protestanţi şi 25 evrei, în iar în 1881 Anna Angyal.
total 3.491 locuitori. La 31 decembrie 1869 componenţa populaţiei se
În 1848 se aflau în aşezare 769 romano-catolici, prezenta în felul următor: locuitori prezenţi 4.621, din care
9 protestanţi, 3.378 ortodocşi şi 65 evrei, în total 4.221 2.220 de sex bărbătesc şi 2.401 femeiesc. După religii erau:
locuitori. La şcoala romano-catolică germană erau 161 elevi. 1.451 romano-catolici, 26 greco-catolici, 2.986 ortodocşi,
Până în 1848 Mehala aparţinea de plasa Timişoara.
4 florini C.M. (Fl.C.M.) = florini convenţionali = 1 1/5
3 1 stânjen austriac pătrat = 1,8965 m, 1 stja.p. = 3,59665 m². florini renani = 72 creiţari.

Pag. 46