Page 49 - Morisena15_19

Revistă de cultură istorică

32 protestanţi, 12 reformaţi, 114 evrei. Şeptelul animal Reiter, la cea sârbească şi cea românească Jovan Nikolajević
cuprindea: 662 cai, 7 măgari, 858 vaci, 2.230 oi, 3 capre, şi Uroš Vuić. În 1891 a fost înfiinţată o asociaţie pentru
540 porci şi 147 stupi de albine. întreţinerea unei grădiniţe de copii. În 1892 a fost fondată
Interesante sunt şi informaţiile privind meseriile o şcoală confesională romano-catolică, care a fost trecută
şi comerţul din localitate în 1867. Meseriaşi erau 11, în administraţia statului în 1896. În 1907 a fost înfiinţată
şi anume 1 brutar, 1 cizmar, 1 măcelar, 6 proprietari de o şcoală profesională pentru ucenici, în 1910–11 existau la
mori cu cai, 1 fierar, şi 1 rotar. Comercianţi s-au numărat școala de stat 9 institutori pentru 493 de elevi (dintre care
5: 3 negustori de mărfuri mixte, 1 comerciant de veselă 258 germani), la şcoala româneacă 2 institutori pentru 100
şi 1 băcan. Apropierea de Timişoara nu a permis atunci de copii, în şcoala sârbească 1 învăţător la 44 de elevi, la
prosperarea meseriaşilor şi a comercianţilor. şcoala profesională 3 cadre didactice la 80 de ucenici şi la
În anul 1867 localitatea a obţinut rangul de comună grădiniţă 3 angajaţi pentru 171 de copii.
mare. Pe atunci notar era Emmerich Angyal, investit fiind S-a intensificat şi activitatea asociaţiilor, deşi cu
cu această funcţie în anii 1873-1880. o oarecare întârziere. În 1891 a fost fondată Asociaţia
În 1881 s-au înregistrat: 690 case şi 4.121 locuitori. Pompierilor Voluntari, care în 1895 număra 43 de membri.
După limbile vorbite erau: 235 maghiari, 1.153 germani, 8 În 1897 a apărut un cazinou, care în 1895 avea 62 de
slovaci, 1.739 români, 696 sârbi, 118 vorbitori de alte limbi membri. Mai târziu a fost fondată o a doua Asociaţie de
din cuprisul Ungariei, 139 vorbitori de limbi străine şi 133 Lectură şi în 1896 o asociaţie de tir.
care încă nu puteau vorbi. Pe confesiuni religioase erau: O amploare evidentă au cunoscut-o meşteşugurile
1.250 romano-catolici, 3 greco-catolici, 2.636 ortodocşi, şi comerţul. În 1889 în comună erau: 2 comercianţi de
28 protestanţi, 26 reformaţi, 117 evrei şi un credincios de produse diverse, 16 băcani, 4 negustori ambulanţi, 1
altă religie. Doar 851 puteau să citească şi să scrie. negustor de cereale, 1 negustor de porcine, 2 bărbieri, 2
În 1883 existau 3.178 de parcele funciare şi brutari, 1 măcelar, 3 cojocari, 1 conditor, 3 zidari, 1 şelar, 5
teritoriul localităţii avea 8.329 iugăre şi 795 stânjeni fierari, 1 croitor, 11 pantofari, 4 tâmplari, 4 rotari, 1 ţesător,
pătraţi. Acestea din urmă se împărţeau în: grădini 567 7 birtaşi, 4 cârnăţari, 3 dulgheri, în total 24 de comercianţi
iugăre 616 stânjeni pătraţi, vii 307 iugăre 1115 stânjeni şi 58 de meseriaşi.
pătraţi, teren arabil 4.856 iugăre 1.061 stânjeni pătraţi, În comparaţie cu 1867, aceasta reprezintă o creştere
fâneţe 737 iugăre 992 stânjeni pătraţi, păşuni 365 iugăre cu 250 %, care se datorează faptului că mulţi timişoreni
1.529 stânjeni pătraţi, pădure 1.244 iugăre 649 stânjeni s-au mutat în Mehala.
pătraţi, stufăriş 1 iugăr 1.139 stânjeni pătraţi, similare 97 În comună s-au mutat şi instituţii de credit, care
iugăre 486 stânjeni pătraţi şi terenuri neimpozabile 436 favorizau comerţul. În 1888 a fost înfiinţată o asociaţie
iugăre 1.211 stânjeni pătraţi. de economii şi avans de credite, care în 1895 număra 121
În anul 1883 Ignaz Lillin deţinea postul de notar. de membrii. Pentru a satisface necesarul de credite ale
În 1889 impozitele însumau 26.978 fl. şi 38 cr., agricultorilor a luat fiinţă în 1896 o Cooperativă de Credite.
alocaţiile reprezentând 16 %. În 1890 bugetul administraţiei În 1900 s-a înfiinţat „Erste Mehalaer Sparkassa-
era de 2.905 fl. 83 cr., cheltuielile de asigurare 1.253 fl 20 Aktien-Gesellschaft” (Prima Casă de Economii,
cr., avutul şi creditele 18.660 fl. 13 cr., averea pasivă 5.684 Societate pe Acţiuni din Mehala) cu un capital de
fl. 53 cr., deci comuna avea o avuţie netă de 12.975 fl. 63 cr. acţiuni de 100.000 coroane (1.000 de acţiuni a câte
În 1893 în localitate s-au numărat 295 de ţigani. 100 de coroane). Aprobarea statutelor a avut loc la 17
În anul 1895 a fost deschis un oficiu matricol civil şi iunie 1900. Primul director a fost Mathias Anheuer.
în acest scop a fost creat un post de ajutor de notar. Atunci În 1910. această instituţie şi-a schimbat denumirea
Aurel Popescu era notar şi Johann Csernas vicenotar. în „Erste Temevar-Franzstädter Sparkassa A.-G.”
În acelaşi an totalul impozitelor pe localitate era de: (Prima Casă Timişoreană-Franciscină de Economii
22.341 fl. 28 cr., suma totală a cheltuielilor de 8.687 fl. 06 S.A.). În 1914 capitalul de acțiuni a fost majorat prin
cr. şi raportate la impozite de 39 %. emiterea a 1.000 acțiuni noi de câte 100 coroane,
În 1896 s-au înregistrat 280 de naşteri, 206 decese şi cele 100.000 coroane fiind preluate preluate de
55 de cununii. Sporul natural a fost deci de 74. către „Erste Temesvarer Sparkassa” (Prima Casă
Bine s-a dezvoltat învăţământul. După separarea Timişoreană de Economii), prin care institutul a fost
religioasă a românilor de sârbi, a fost înfiinţată în 1870 o afiliat Casei de Economii Timişorene. În aceeaşi
școală separată românească. În 1884, institutorul confesional perioadă a fost fondată ca şi cooperativă Casa Sârbă
evreiesc Elias Hamburger a fost pensionat. În 1885, la de Economii, ale cărei statute au primit aprobarea la
școala comunală germană preda deja de ani de zile Johann 3 aprilie 1900.

Pag. 47