Page 47 - Morisena15_19
P. 47

Revistă de cultură istorică



                         Felix Milleker                            La început, locuitorii ortodocşi nu dispuneau de un
                                                              paroh. Probabil că erau păstoriţi de preoţii din Timişoara.
                  Mehala – 1723-1910                          Registrele  matricole  separate  au  fost  întocmite  încă  din
                                                              1743, dar pentru că în actele eparhiei ortodoxe dintre anii
                     Istoria localităţii                      1727 şi 1773 nu este consemnată parohia, putem considera
                                                              că aceasta a fost înfiinţată abia în 1774 şi dotată cu două
               şi explicarea denumirii*                       parcele de teren.
                                                                   În  1744  Noul  Oraş  este  subordonat  magistratului
              Mehala,  actual  a  cincea  circumscripţie  a  oraşului   rascian al Timişoarei.
        Timişoara, a fost în trecut o comună independentă distinctă,   După  mijlocul  secolului  locuiau  aici  şi  un  număr
        cu propria ei evoluţie şi istorie, pe care o relatăm în cele   de familii germane, pentru că în 1764 institutorul Franz
        ce urmează.                                           Bernhard Wischoffsky solicită magistratului german să fie
              Hotarul aşezării avea o suprafaţă de 12.769 iugăre  şi se   angajat ca instructor şcolar în Mahalla.
                                                       1
        întindea de la cartierul periferic Iosefin spre nord-vest până la   1768 magistratul rascian din Varoşul Nou (Oraşul
        Beşenova (Dudeşti) şi Sânandrei, fiind plan, situat la altitudini   Nou)  primeşte    un    instructor    şcolar  „iliric”,  căruia  îi
                                                                                                   2
        între 88 m (în sud) şi 98 m (în nord) faţă de nivelul Mării   acordă o soldă anuală de 150 florini renani .
        Adriatice şi străbătut de pârâul Beregsău şi şanţul Crivabara.   În 1779-80, comunei Mehala, care conform calităţii
        El cuprinde tarlalele Selişte, Cioca şi Dealul Flămând, precum   solului se afla în clasa I fiscală, i se impune o contribuţie
        şi Pădurea Cioca, unde a existat către sfârşitul secolului al   de 2.350 florini renani şi 15 creiţari.
        XVII pentru scurt timp un sat cu acelaşi nume.             Tot  atunci  Banatul  Timişoarei  a  fost  înglobat
                              *   *   *                       Ungariei  şi  împărţit  în  comitate.  Satele  şi  moşiile,  care
                                                              erau  toate  în  posesia  Camerei  Imperiale  de  la Viena  au
              Din  vremea  epocii  otomane  (1552-1716),  nu  a   fost scoase la licitaţie. Mehala era de asemenea o moşie
        dăinuit decât puţin până în prezent. Între altele s-a păstrat   camerală, însă fiind considerată o periferie a Timişoarei
        toponimul Mehala, respectiv Mahalla, denumire preluată   aşezarea  a  fost  cedată  în  1782  de  cameră  fără  licitaţie
        de popoarele balcanice în limbile lor.
                                                              oraşului Timişoara, care solicita Mehalla, la un preţ estimat
                                                              de 101.482 florini şi 32½ creiţari.
              I. Localitatea Mehala.                               Noul  posesor  s-a  îngrijit  de  îndată  de  creşterea
                                                              populaţiei. În anul 1784 oraşul Timişoara oferă comisiei de
              În  14  septembrie  1722,  „Administraţia  Ţării”  din   colonizare în Mehala 20 de locuri de gospodării ţărăneşti
        Timişoara, în calitate ei de autoritate supremă a provinciei   şi alte 10 locuri de casă. În 1786 erau stabilite 19 familii
        „Banatul  Timişoarei”  între  anii  1716  şi  1778,  dispune   germane,  care  din  punct  de  vedere  religios  aparţineau
        magistraţilor şi deputaţilor din Palanca Mare a Timişoarei   de  parohia  romano-catolică  din  Iosefin.  Tot  atunci  s-a
        să nu permită aşezarea sârbilor în locul menţionat, pentru   discutat şi popularea cu protestanţi, dar fără nici un fel de
        că din motive determinate de extinderea fortificaţiilor nu   rezultat, deoarece aceştia nu au găsit o biserică protestantă
        numai că vor fi demolate case, dar se va delimita o nouă   în  localitate,  iar  oraşul  Timişoara  nu  voia  să  permită
        aşezare, în care ei se vor putea aşeza.               construirea uneia.
              În  primăvara  anului  1723,  o  dată  cu  începutul   În anul 1786 a fost construită biserica Sf. Nicolae,
        lucrărilor la fortificaţiile Timişoarei, care au fost extinse   pictată în anul 1819 de N. Aleksić.
        cu  mult  în  afara  palisadelor  turceşti,  locuitorii  celor   În anul 1790 a fost primar Maxim Popović.
        două Palănci, ale căror case erau cuprinse în interiorul   Precum  ştim,  după  moartea  împăratului  Iosif  II
        centurii fortificate, s-au stabilit în două grupuri în afara   (1790)  multe  din  deciziile  sale  şi  contractele  încheiate
        oraşului, astfel luând fiinţă Mahalla (sau Oraşul Nou) şi   în timpul guvernării sale au fost anulate. Acest lucru s-a
        Maierele (vechi).                                     întâmplat în legătură cu contractul de vânzare a Mehalei.
              După marele incendiu din anul 1738, populaţia sârbă   Oraşul Timişoara a decis în instrucţiunile date la 2
        din  Mehala  a  sporit  prin  venirea  sârbilor  din  interiorul  mai 1792 deputaţilor trimişi la deschiderea dietei ungare
        cetăţii. Tot atunci s-au alăturat sârbilor şi românii.  de  la  Buda  în  20  mai  1792  să  încerce  să  reglementeze
                                                              problema moşiei Mehala. Cum însă preţul convenit la 21
              1 1 iugăr = 1.600 stânjeni pătraţi austrieci = 0,5754642 ha.
                                                              decembrie 1781 în „Actul de privilegiere al oraşului liber”
                                                              nu a fost achitat camerei de către oraş, predarea reală a
              *  Reproducere  după  ediția  trilingvă  germano-româno-
        sârbă  apărută  la  Banat  Media  Verlag  din  Germania,  în  2018.   2 fl. – florinul renan sau florinul Rinului (lat.: florenus
        Prima ediție în limba germană a apărut la Vârșeț, în 1928, la   Rheni) monedă medievală de aur. cr. = creiţarul = 1/60 diviziune
        Editura Instituţiei Artistice Văduva J. C. Kirchner.  a florinului.


                                                                                                         Pag. 45
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52