Page 52 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

ţării „Banatul Timişoarei”. Grădina prezidentului le Mala (Staklenik Mala?). În trecut existau în Vârşeţ mai
aminteşte timişorenilor că aici a fost primul loc în care multe, în total şapte astfel de mala. Toate denumeau
a fluturat în 1716 steagul prinţului Eugeniu şi că aici a cartiere, grupuri de case.
fost redactat actul de capitulare prin care Timişoara şi Cea mai importantă dintre ele este Čukur Mala.
întregul Banat au fost eliberate de sub jugul turcesc. Acesta era cartierul turcesc, care era înconjurat de
o palancă şi care după izgonirea turcilor la 1716 era
III. Denumirea „Mehala”. părăsită încă în 1765. Ulterior a fost ocupată de sârbi
şi de ţigani. Cuvântul čukur este turcesc şi înseamnă
În afara acestui caz, în care Mehala figurează groapă, semnificaţia denumirii Čukur Mala este deci
drept nume al unei comune, ea este des întâlnită în „cartierul gropii”, ceea ce corespunde cu localizarea,
Banat ca şi denumire a unui cartier sau a unui grup de fiind locul cel mai jos al oraşului.
case. Astfel, a existat în periferia timişoreană Fabric o Čukur Mala era despărţită prin pârâul Mesić,
„aşanumită Mehală valahă”, amintită în 1809, care în care până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
1825 a primit o şcoală românească şi care era încă în se vărsa într-o mică mlaştină, la nord de Irig Mala,
1861 cunoscută drept „Mehala Fabricului”. despre care tradiţia spune că locuitorii ei erau veniţi
Partea sudică a Detăi, care se găseşte în din Srem. De la aceasta se întindea spre est Tokičeva
prelungirea străzii principale, poartă începând din Mala, respectiv Timičeva Mala (la casa de rugăciune
dreptul râului Bârzava numele: Mehala. engleză) şi Radakova Mala, al cărei nume provine de
Cartierul Potoc din Caransebeş este denumit şi Mehala. la o familie cu acelaşi nume stabilită aici. Acolo se
Pe teritoriul localităţii Delineşti se află denumirea găsea şi Dečanska Mala, de la care spre sud se găsea
topografică „Fabrika seu Mehala” (Fabrica sau Mehala). Petika Mala (azi Červenatska Mala). Dečanska Mala şi
Deseori găsim denumirea Mehala şi în Peninsula Petika Mala amintesc de imigraţia sârbă care a avut loc
Balcanică. în 1690 pe timpul patriarhului Arsenje III Crnojević
În sudul Serbiei, care până la 1878 se afla sub din Ipek şi din vecinătatea mănăstirii Dečan. Petika
stăpânire turcească, satele se împărţeau în cartiere Mala a primit mai târziu, probabil din cauza solului
(mahalla). Acolo pot fi găsite şi părţi nedivizate de roşcat aflat aici, numele de Červenatska Mala.
zadruga (comunităţi familiale). Pentru explicarea denumirii Mohale, Mahalla,
5
Chiar şi în centrul Serbiei uneori satele sunt Mehala şi a prescurtării Mala mai menţionăm
divizate în mala (mohalle). Aici însă marile „zadruge” următoarele:
sunt dispărute . Mahalla este un cuvânt arab şi înseamnă, loc
6
În Valahia, ca şi în Moldova locuitorii cartierelor de odihnă, de popas. În Asia Mică desemnează o
mărginaşe se denumeau, potrivit lui Iorga , mahalagii, unitate militară, dar în nord-vestul Africii o tabără
7
după turcescul mahala. de războinici, o armată care se adună. Cuvântul
În Bosnia, de-a lungul râului Vrbas există un sat turcesc a fost adus în ţinuturile noastre şi în Balcani
Mahala. de către turci.
Mai jos de Plovdiv există o Ieni-Mahala. În Balcani el desemnează o localitate, o grupă
Localitatea cea mai nordică cu acest nume, satul de case, un cartier, aşa cum rezultă din următoarele
Mahale se găseşte în Bucovina la nord-est de Cernăuţi. explicaţii.
Prescurtarea pentru Mahalla este Mala. În dicţionarul sârbesc de Vuk Karadžič (p. 360)
De la Šabac înspre sud există o mică localitate se poate citi: „Mahala [Maala, Mala], pentru cartier,
Pandurovičamala. cvartir (al unui oraş sau sat), ,,regio urbis” (lat. cartier
Un cartier al capitalei Beograd, care se întinde al orașului).
pe Sava se numeşte Savamala. În dicţionarul sârbo-german de Popović putem
În Vârşeț se găsesc patru străzi (actualmente găsi: „mala – cartier orăşenesc”.
cartiere – nota trad.) al căror nume se termină cu Mala: În dicţionarul româno-maghiar al lui Putnoky se
Čukur Mala, Irig Mala, Radakova Mala şi Červenatska numeşte: ,,mahală – cartier orăşenesc”.
Sunt mărturii că acest cuvânt arab există în
5 R. T. Nikolić, Descriere a districtelor Polianica şi continuare ca şi cuvânt de împrumut în alte limbi.
Clisura. Srpski Etnografski Zbornik, III.
6 St. M. Mijatović: Districtul Temnic, idem. Versiunea în limba română:
7 Iorga: Istoria poporului românesc, II, 464.
Walter Stahli (Germania)

Pag. 50