Page 51 - Morisena15_19
P. 51

Revistă de cultură istorică



        viceprefectul  comitatului  Timiş,  Alexander  Ferenczy,   Când la sfârşitul lunii august 1716 prinţul Eugeniu
        a  predat  comuna  oraşului  Timişoara,  aceasta  fiind  a  ajuns  cu  trupele  sale  în  faţa  Timişoarei,  grenadierii  au
        preluată  de  primarul  dr.  Karl  Telbisz.  Funcţionarii  au  ocupat mai întâi casa de distracţii, ţinând-o în posesia lor.
        fost preluaţi de oraş şi corpul reprezentanţilor acesteia   După aceasta clădirea a fost renovată şi din martie
        a fost sporit cu 16 noi membrii. În acest scop Timişoara  1738  până  în  martie  1739  a  fost  utilizată  drept  lazaret
        a făcut sacrificii substanţiale, Mehala neavând în afara  pentru bolnavii de ciumă, având spaţii de internare pentru
        clădirii  ipotecate  a  primăriei  niciun  fel  de  avere.  Dar  70 de bolnavi, îngrădită şi păzită fiind de militari. Se mai
        Timişoara a câştiget un teritoriu, prin care arealul său  ştie că din anul 1742 ea a fost arendată prin licitaţie de către
        se  măreşte  mai  mult  de  două  ori,  favorizând  enorm  administraţia provincială. În 1754 ea a fost cumpărată de
        dezvoltarea sa ulterioară.                            către  episcopia  sârbă  din Timişoara  şi  folosită  de  către
              Recensământul din 1909 a înregistrat în Mehala 1.458  episcopii respectivi drept reşedinţă de vară.
        de case de locuit cu 2.425 de locuinţi şi 8.797 locuitori.   În  1777  revine  în  posesie  provincială.  Atunci
              Din  aceştia  1.122  au  avut  vârsta  de  6-11  ani.  împărăteasa  Maria  Teresia  a  acordat  o  sumă  de  bani
        După limba vorbită locuiesc aici: 2.275 maghiari, 3.149  pentru o refacere totală a clădirii, pentru ca prezidentul
        germani, 44 slovaci, 2.419 români, 3 croaţi, 832 sârbi şi 75  provincial  să  nu  ducă  lipsă  de  confort  şi  să  se  bucure
        de altă limbă. După religie au fost: 4.909 romano-catolici,  de  aerul  văratic  din  apropierea  oraşului.  Construcţia
        44  greco-catolici,  341  reformaţi,  123  luterani,  3.276  palatului de vară al prezidentului s-a realizat în decursul
        ortodocși, 1 unitarian, 101 evrei şi unul de altă confesiune.  unui an şi a fost împodobită în mod deosebit.
              În momentul unificării, necesarul bugetar comunal    După  desfiinţarea  administraţiei  provinciale  a
        era  de  32.560  coroane.  Ultimul  notar  s-a  numit  Julius  Banatului (1778), clădirea a fost utilizată câtva timp de
        Belu (Iuliu Belu, n. trad.).                          antrepriză  pentru  producerea  mătăsii.  Din  1792  a  fost
              Reprezentanţii  oraşului  Timişoara  au  cumpărat  arendată  de  oraş  ca  şi  loc  de  recreere  publică.  Johann
        noul cartier Franciscin.                              Lehmann relatează cu privire la acest obiect în notele sale
              La  27  iulie  1919,  românii  au  ocupat  o  dată  cu  de călătorie următoarele: „La o jumătate de oră de oraş
        Timişoara şi Franciscin-Mehala, a cărei evoluţie a devenit  trecem pe lângă grădina prezidentului. Aici călătorii pot
        acum mult mai intensivă. Din interiorul oraşului a fost  vedea o locuinţă de vară spaţioasă, corespunzătoare unui
        construită o linie de tramvai, de-a lungul căreia a apărut o  duce şi a curţii sale. Putem vedea un parc cu arbori înalţi,
        stradă care a constituit prima legătură cu oraşul. În partea  pomi  fructiferi  pitici  şi  o  grădină  de  legume  rodnică.
        dinspre  Iosefin  a  apărut  colonia  maghiară  Ronaţ,  prin  Clădirea aparţine stăpânirii, care a cedat oraşului dreptul
        care, cu timpul, s-a realizat treptat legătura cu Iosefinul.  de folosinţă. Oraşul a pus clădirea la dispoziţia populaţiei
        Ministrul  român  de  interne  a  aprobat  cu  ordonanţa  nr.  şi a angajat un hangiu care este obligat să deservească
        16.392  circumscripţia  a  V-a  cu  denumirea  Principele  oaspeţii  decent  şi  la  un  preţ  mic.”  În  timpul  asediului
        Mihai pentru acest cartier al oraşului.               din 1849 clădirea a fost incendiată. În această perioadă
              În  1922  a  fost  înfiinţată  parohia  romano-catolică  mai existau aici o livadă şi o grădină de legume. După
        şi  dotată  din  partea  oraşului  Timişoara.  Primul  preot  1849 clădirea nu a mai fost arendată, ci din anii ̓50 a fost
        romano-catolic a fost părintele franciscan Paul Wrobel.  închiriată de către administraţia financiară drept cârciumă
              La sfârşitul anului 1925 a fost pusă de către episcopul  unui chiriaş privat.
        român din Arad, în prezenţa regelui român, în cadrul unei   În  1798  garda  civică  a  construit  în  grădina
        mari festivităţi, piatra de temelie pentru impozanta biserică  prezidentului, pentru suma de 2.365 florini, un poligon
        românească nouă, construită în stil bizantin.         de  tragere,  luându-şi  denumirea  de  corpul  ţintaşilor  de
              În anul 1921 farmacia a fost preluată de Eugen Roth.  precizie. Această  asociaţie  a  devenit  o  secţie  a  miliţei
              Apărută  în  condiţii  modeste,  Mehala,  a  V-a  civile constituită în 1808. Mai apoi, după 1831, asociaţia
        circumscripţie a Timişoarei, va ajunge în curând din urmă  a prosperat sub comandantul Cavaler Ludwig Bersuder şi
        dezvoltarea cartierelor surori.                       a sărbătorit la 27 octombrie 1844 o impresionantă sfinţire
                                                              a drapelului, dar s-a desfiinţat în octombrie 1848. A fost
              II. ,,Fântâna paşei” şi ,,Grădina prezidentului”.  reînfiinţată  în  1857  ca  şi  asociaţie  de  tir  şi  a  organizat
                                                              în vara aceluiaşi an o tragere festivă în vechiul poligon
              La marginea nordică a Mehalei este o fântână cu apă  şi din 1858 şi-a reluat activitatea într-un nou poligon de
        de băut sănătoasă, motiv pentru care comandanţii turci ai  tragere lângă gara din Iosefin.
        Timişoarei aveau aici o casă de distracţii şi o grădină. De   Denumirea  de  „Grădina  Prezidentului”  este
        aceea această fântână se numea „Fântâna paşei”.       singura amintire rămasă în graiul poporului de la şeful



                                                                                                         Pag. 49
   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56