Page 76 - Morisena15_19

MORISENA, anul IV, nr. 3 (15)/2019

In memoriam reprezentate de figuri umane, ci de aştrii, de mişcarea
spaţială, de misterul cosmic.
Au trecut 5 ani de când s-a stins şi în Franţa, iar oraşul luminilor îi stârneşte primele încercări
Urmează perioada călătoriilor de studii în Italia, dar
sculptorul luminii… de sculptură în oţel inoxidabil, proiectând opere mari şi

medii, iniţiind ciclul de lucrări „Spaţiu şi lumină”
„Constantin Lucaci a imaginat pentru oraşele
În seara zilei de 19 iulie 2014, la 91 de ani, maestrul româneşti nişte centre artistice citadine, veritabile oaze de
Constantin Lucaci şi-a luat rămas bun de la viaţă. O viaţă linişte, cu o concepţie modernă – sculptură monumentală
pe care a dedicat-o artei. O viaţă frumoasă, cu suişuri şi
coborâşuri, cu rele şi bune, o viaţă de OM. Un om de geniu…
Sculptorul Constantin Lucaci s-a născut la Bocşa, pe str.
1
Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923. Este cunoscut mai ales datorită
fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante
din ţară şi sunt făurite de maestrul Constantin Lucaci.
În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă,
iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio”
incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat.
Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care
a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa apoi în România.
Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful
considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957.
Urmează etapa figurativului în arta sa, dând
naştere sculpturilor în granit şlefuit. În această perioadă
a genului figurativ participă la nenumărate expoziţii din
ţară şi străinătate. Figurativul i-a dezvoltat personalitatea
artistică, iar la acest gen maestrul a renunţat când visurile şi joc de ape, muzică şi spectacol, fântânile maestrului
sale n-au mai fost terestre, când ideile sale n-au mai fost Lucaci, simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de
1 Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace,
Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma. Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă,
Romulus Balaban. Bucureşti. Meridiane. 1977; Nu vă doare rigurozitate, meticulozitate.” afirma publicistul Dorina
depărtarea, domnule?.../ Dorina Sgaverdia. Reşiţa. Timpul. 2000; Sgaverdia în volumele pe care i le dedică maestrului.
Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti. Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează
Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. [2001]; Constantin Lucaci/ Drobeta-Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984, Brăila
Pietro Amato. Bucureşti. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. cu trei fântâni 1988-1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007.
2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină”
Sgaverdia. Timişoara. Marineasa. 2008; Bocşa din inimă/ Vasile începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l
Bogdan. Reşiţa. TIM. 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus
Crişciu. Oraviţa. 2008; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al
şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2012; Întâlniri cu metaforelor şi ideilor în inox.
destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca. Grinta. 2012; Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii
Biblioteca, între datorie şi pasiune. 60 de ani de lectură şi din ţară şi străinătate
bibliotecă publică la Bocşa./ Gabriela Şerban. Reşiţa, TIM, 2013, În 1982 primeşte din partea guvernului italian
revista „Bocșa culturală”. Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984
http://www.probr.ro/creatorul-fantanii-cinetice-din- Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer, cu
braila-constantin-lucaci-trecut-eternitate/ sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”,
http://www.tele2drobeta.ro/stiri/12386-in-memoriam- „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român
constantin-lucaci care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile
http://www.obiectivbr.ro/a-murit-realizatorul-fantanii-
cinetice-de-pe-esplanada_id95560 marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa.
http://www.b365.ro/sculptorul-constantin-lucaci-a- Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe
murit_211960.html din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la
http://radioresita.ro/maestrul-constantin-lucaci-pe- Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007,
drumul-spre-lumina/

Pag. 74